Alina Vîlcu (arhitect ”Visuri la cheie”): ”În 2020 trebuie să ne orientăm către simplitate și către lucrurile care ne aduc bucurie și ne hrănesc”

Alina Vîlcu, arhitect și unul dintre membrii echipei ”Visuri la cheie” (PRO TV), ne expune viziunea ei despre mediul în care trăim și despre felul în care ar fi potrivit să ne amenajăm căminul mai ales acum, când petrecem din ce în ce mai mult timp acasă.

Care e cea mai mare surpriză pe care ți-a făcut-o viața până acum?

”Visuri la cheie”, chiar dacă pare puțin redundant. Toată viața mea a fost o înșiruire de mici surprize, dar ”Visuri la cheie” a fost una destul de mare.

 

Ce face o casă să fie un cămin?

O casă devine acasă în momentul în care spune povestea celui care o locuiește. În momentul în care acea casă este unică, este plină de obiecte care au semnificație pentru persoana respectivă. O casă nu devine acasă doar pentru că e amenajată într-un anume stil, ci devine acasă pentru că e specială, devine acasă odată cu trecerea timpului, când spațiul acumulează povești, amintiri, emoții ale celor le locuiesc și asta nu va putea niciodată fi recreat de un designer de interior. Pe de altă parte, o casă devine caldă, primitoare și învăluitoare datorită naturii. recomand folosirea mai multor elemente naturale, simple, și nu mă refer numai la plante, că asta e evident. Mă refer la finisaje, la texturi, la lumina care intră în casă. Toate aceste elemente compun mediu relaxant, regenerant, cu adevărat acasă.

 

Echipa ”Visuri la cheie”

Ce poveste spune casa ta?

Casa mea spune un mozaic de povești și cred că, într-un fel, casa mea mă reprezintă pe mine cu toate fațetele vieții mele și a personalității mele și reprezintă toate etapele prin care am trecut eu și familia mea. Am lucruri în casă provenite din călătorii dragi, din Asia în special, sunt alegeri pe care le-am făcut acum 10 ani, combinate cu alegeri pe care le-am făcut recent pentru că tocmai mi-am renovat zona de zi. Casa mea nu este amenajată într-un stil anume, ci pur și simplu sunt multe lucruri care spun povești diferite, dar care împreună spun povestea mea, care cred că e una legată de lumină, de aer, de funcționalitate și de natură.

Ce am găsi la tine acasă și nu am găsi în alte case?

Cred că obiectele manufacturate pe care le-am adus din Indonezia (Bali), Thailanda sau Sri Lanka.

Având în vedere că acum ne petrecem mai mult timp acasă și lucrăm de acasă, cum ar fi bine să ne remodelăm locuințele astfel încât să ne dea înapoi energia investită sau să ne alimenteze?

Depinde foarte mult de tipul de muncă pe care îl desfășoară fiecare. Dacă ai o muncă creativă, comunicare, marketing, design, arhitectură în care e important lucrul cu oamenii, atunci zona în care lucrezi poate fi foarte flexibilă și versatilă. Poți lucra pe canapea, ai nevoie de anumiți stimulenți, cum ar fi o anume complexitate vizuală și e important să nu ai un loc fix. E important să știi că azi poți lucra pe balcon, mâine pe canapea, poimâine la un birou etc. Dacă ai o muncă într-un domeniu mai riguros, ai nevoie de un focus adânc și e bine să-ți respecți teritoriul având același loc în care să lucrezi zi de zi și să fie separat de restul casei, chiar dacă este foarte mic, cum ar fi, spre exemplu, un mic scrin plasat într-o bibliotecă cu fața la perete.

Un lucru inutil pe care l-am regăsi la tine acasă?

Din păcate, multe haine. Sunt inutile pentru că am reflectat la cantitatea de haine pe care eu și poate alții ca mine o acumulăm. E dovedit faptul că nu apuci niciodată să te îmbraci cu toate sau nu apuci să le îmbraci pe toate în măsura în care ți-ai imaginat când le-ai cumpărat. Mie, personal, foarte multe haine îmi dau un sentiment de angoasă interioară, pentru că de fiecare dată este altă alegere pe care trebuie s-o fac, alte combinații de imaginat. E și un lucru simpatic, dar poate deveni și stresant. Cred că prea multe haine sunt în plus la mine acasă.

 

Deci să ne reorientăm spre ultima jumatăte a lui 2020 către ”Less Is More”?

Da, să încercăm să ne orientăm către simplitate și către încercarea de a decela între lucruri pe care le acumulăm compulsiv (obiecte, dar și relații) și între lucruri care ne aduc bucurie și ne hrănesc.

În ceea ce privește formele, texturile, culorile pentru a doua jumătate a lui 2020, spre ce să ne îndreptăm atenția?

În primul rând, rămâne în tendințe toată stilistica neo-deco în care arcada este elemente principal. Ce a adus în plus 2020 și rămâne, probabil, pentru următorii ani, este o stilistica organică – cumva minimalismul și liniile drepte sunt de mult ieșite din tendințe, deci ne îndreptăm către forme organice, poate chiar către obiecte de mobilier și design numite neo-tonice – obiecte cu forme foarte voluptoase, exagerate ca și cum ar fi desenate de un copil, iar ca texturi – intră în tendințe și rămân texturile naturale, care invadează chiar amenajările scandinave sau minimaliste, iar una dintre cele mai apreciate este bambusul.

Foto: PRO TV