Aceasta este povestea pe care scenaristul și regizorul Daniel Sandu ne-o propune în cea mai recentă producție HBO Europe, ”Bani negri (pentru zile albe)”, un serial care a debutat la HBO la sfârșitul lunii noiembrie 2020. În prim-plan îi avem pe Doru (Alexandru Papadopol) și pe Ionel (Cristian Bota), doi tehnicieni de semafor care, în timpul unei conversații la bere, se amuză pe seama ideii de a manipula traficul din oraș pentru a jefui o dubă blindată care transportă banii unei bănci. Însă glumele și ideile lor ipotetice sunt auzite de persoana nepotrivită și, peste noapte, cei doi ajung să fie obligați să comită furtul. Ajutorul nu vine din partea nimănui, nici măcar din partea poliției sau a instituțiilor statului la care apelează în disperare de cauză, și asta pentru că, în marea schemă a jafului, fiecare este interesat doar de banii pe care i-ar putea primi. Rezultatul este o dramă presărată cu umor de calitate și nenumărate situații comice, despre care ne povestesc mai multe Alexandru Papadopol și Medeea Marinescu, care interpretează două dintre rolurile principale din ”Bani negri (pentru zile albe)”.

ALEXANDRU PAPADOPOL

Povestește-ne puțin despre personajul tău: cine este Doru și cum trece el de la reparațiile de semafoare la jafuri în toată regula?

Nu prea pot să divulg prea multe întâmplări ale poveștii și nici nu pot să rezum succint o listă de calități și defecte ale acestui personaj. Ce pot spune e că Doru este prins într-o situație complicată pe care nu ar fi putut să o anticipeze în niciun fel. Circumstanțele sunt descrise în scenariu cu mult umor, dar, în același timp, trebuie avut în vedere faptul că doar un om echilibrat putea să facă față unor asemenea încercări „inedite”. Să treci de la reparații de semafoare la jafuri într-un timp atât de scurt și, mai ales, să nu fii pregătit pentru așa ceva nu e un lucru chiar obișnuit.

Oricât de mult ar încerca Doru și Ionel (Cristian Bota) să reziste presiunilor și să explice că nu sunt infractori, ajung să fie prinși în acest vârtej de evenimente și personaje. Cum i se schimbă viața lui Doru după această răsturnarede situație?

Păi, mi se pare că întrebarea are o valoare mai mare decât orice răspuns. Este adevărat. Viețile tuturor se schimbă structural. De asemenea, orașul în care ei trăiesc se transformă dintr-un loc în care nu se întâmplă nimic în locul în care s-a întâmplat un eveniment spectaculos și neașteptat.

Cum evoluează dinamica relației dintre Doru și Ionel pe tot parcursul planificării acestui jaf… involuntar?

Asta nu pot să spun. Ce pot să zic, însă, este că Doru și Ionel sunt buni prieteni și colegi de serviciu. Până la „marele eveniment”, după ce își terminau treaba, mergeau să bea o bere într-un bar și aveau o viață liniștită.

Cum a decurs colaborarea cu Daniel Sandu? Ai avut vreo influență în scrierea scenariului, în conturarea personajului tău? Cum l-ai văzut tu pe Doru?

Îmi doream de mult timp să lucrez cu Daniel. Am avut o legătură excelentă, atât cu el, cât și cu Cristi Bota. Nu am avut niciun fel de influență în scrierea scenariului. Sunt de părere că actorii trebuie să își vadă de treaba lor, adică să-și asume cât mai bine rolul. Și atât. Personajul se „conturează” în funcție de punerea lui în pagină într-un context mai mare, pe care doar regizorul îl poate echilibra.

Fără să ne dai spoilere, spunenecare ți s-a părut ție cea mai amuzantă replică a lui Doru?

Într-o formă sau alta, se ajunge la replica: „Ionele, nu am răspuns la toate întrebările tale!”.

Cum ai descrie acest sezon din „Bani negri”? De ce nu ar trebui să îl ratăm? Simplu, povestea este excelentă. Plină de umor și emoție!

Cum ai resimțit perioada aceasta de pandemie și cum crezi că vor evolua lucrurile în continuare? Au fost schimbări de proiecte?

Da, bineînțeles. Dar eu cred că sunt unul dintre actorii care au avut noroc în perioada asta ciudată și plină de haos și îndoială. Am reușit să scot o premieră la Teatrul Odeon, un spectacol în regia lui Andrei Majeri, după un text al Savianei Stănescu, Kilometrul Zero. De asemenea, am jucat în filmul lui Octav Chelaru, Balaur, având parte de unul dintre rolurile principale. Sigur, însă, că îmi este dor să joc mai mult, mai des, și să văd iarași sală plină și oameni fără mască în spațiile în care se joacă teatru.

Unde te vom mai vedea în perioada următoare?

Evident, în Bani negri din 22 noiembrie, pe HBO și HBO GO și, bineînțeles, la Teatrul Odeon, când se vor redeschide teatrele. Sănătoși să fim!

MEDEEA MARINESCU

În Bani negri, joci rolul principal feminin, Evelina. Cine este ea și cum se implică în jaful (neintenționat) al lui Doru și Ionel?

Evelina Pricop este directoare de bancă, o femeie de succes, împlinită nu doar pe plan profesional, dar și familial. Într-un oraș de provincie, cu posibilități și pretenții limitate, Evelina sparge convenția blazării și a provincialismului unui mic oraș, afișând un stil de viață spectaculos. Fără să vrea, devine posibila victimă (banca pe care o conduce) a unui jaf. Doa că „rolul” de victimă este unul care nu i se potrivește defel. Este o femeie căreia îi place să riște la fel de mult pe cât îi place să câștige. Astfel, acest jaf „anunțat” devine noua ei provocare. Cva face? Va trebui să urmăriți cele 6 episoade.

În ce fel ai relaționat cu personajul tău, cu Evelina, ce îți place și ce crezi că ai putea învăța de la ea?

Pe Evelina am simțit-o de la lectura primelor secvențe pe care le-am avut de pregătit pentru probe. Am intuit-o. Categoric e o femeie inteligentă și cinică. Și, atunci când conții astfel de atribute, îți este ușor să te joci, să jonglezi cu diverse măști, să pari când vulnerabilă, când fragilă, când puternică și intransigentă. E un joc pe care Evelina, ca un animal de pradă, îl face conștient, pentru că poate și… pentru că îi place să-l joace. Asta îmi place la ea. Ce aș putea învăța? Curajul unei astfel de femei de a trăi periculos. Ce te-a atras cel mai mult la acest serial? M-a atras ideea unui serial care să abordeze într-o cheie comică povestea unui jaf. Să creezi personaje demitizând imaginea de gangsteri și de eroi. Serialul are un scenariu original (adică nu este o adaptare a unei producții de succes străine), scris de Daniel Sandu, autorul unui film care mi-a plăcut foarte mult, Un pas in urma serafimilor” și cu care am mai colaborat la un scurtmetraj al său, Vocea a doua. Desigur, citind scenariul m-a încântat tipologia personajului meu, care îmi oferea șansa să încerc să fiu altfel tipologic, să mă recompun. Îmi plac personajele pregnante, care ies din zona realismului imediat și, în același timp, îmi place să reușesc să creez un personaj credibil și asumat.

A fost nevoie de vreun skill sau antrenament special?

Singurul „skill” mai dificil a fost să rezist pe tocuri înalte câte zece ore pe zi la filmare. În rest, am apelat la ceea ce am învățat în școală și pe platourile de filmare anterioare.

 

View this post on Instagram

 

A post shared by Medeea Marinescu (@medeeamarinescu)

Dacă ar fi să alegi un singur lucru, o singură amintire, o lecție sau poate un moment amuzant de la filmări, ce ai alege în urma experienței Bani negri?

Nu am o poveste anume. Au fost multe și discrete, nu neapărat spectaculoase amintirile mele. Ce vreau să spun însă e că un serial e o călătorie mai lungă. Și uneori mai dificilă decât ți-ai închipuit. Pornești la drum cu niște oameni, alături de care vei sta și la bine și la greu. E un foarte bun prilej de a te observa pe tine, pe cei din jurul tău, și de a-ți testa capacitățile profesionale, dar și pe cele umane. Eu asta am făcut. Și m-a îmbogățit această nouă experiență.

Cum ai descrie acest sezon din Bani negri? De ce nu ar trebui să îl ratăm?

Bani negri nu este o comedie despre un jaf. Este despre corupția balcanică. Privită cu umor. Iar eu cred că umorul este refugiul nostru, al românilor, în fața celor 30 de ani de așteptări naive și speranțe deșarte.

Cum ai resimțit perioada aceasta de pandemie și cum crezi că vor evolua lucrurile în continuare? Au fost schimbări de proiecte, procese de adaptare la noul context?

Mi-am dat seama cât de fragilă e profesia noastră. Mi-am dat seama cât de fragili și vulnerabili suntem noi, actorii. Pentru că vrem să jucăm, pentru că avem nevoie de asta ca de aer, pentru că, de fapt, nu știm să trăim altfel. Nu pentru că am fost răsfățați (eu am înțeles decizia închiderii teatrelor, sunt vieți care trebuie protejate înainte de toate, toată lumea face în această perioadă sacrificii), ci pentru că avem credința că arta, că e teatru sau film, balet, operă, muzică simfonică sau experimentală, ne poate ajuta să ne vindecăm de frică, de ură, de lipsă de empatie, de singurătate. Mă simt ciudat acum, cumva cum n-am mai fost. Sigur, am un sprijin imens în familie, în cei câțiva prieteni apropiați, deci nu mă simt însingurată. Dar am momente când mă îndoiesc, când mă înspăimântă ideea unei rupturi definitive de tot ceea ce a însemnat viața artistică de până acum. Încerc să mă concentrez pe ziua de azi, să am grijă de educația copiilor (și pentru ei e o perioadă tare dificilă), nu mă gândesc prea mult la ce voi face când se va fi terminat pandemia. Am avut o agendă plină, extrem de plină, și într o bună zi, pe la ora șapte seara, lumea s-a închis și nimic din ce era acolo scris nu a mai contat. Așa că mă voi bucura să mă uit la Bani negri, mi-aș dori ca lumea să iubească acest serial și voi continua campania Gerovital, brand al cărei ambasadoare am devenit de curând.

 

Foto: HBO/ Adi Marineci