Madeleine Albright, femeia care a schimbat lumea

Madeleine Albright, prima femeie secretar de stat din istoria SUA și cea care a avut o contribuție majoră în derularea reluării legăturilor dintre vest și fostul bloc comunist, după terminarea Războiului Rece, s-a stins din viață la 84 de ani din cauza cancerului, a anunțat familia sa.

Iată câteva lucruri demne de reținut despre una dintre femeile care au influențat politica mondială.

Madeleine K. Albright s-a născut pe 15 mai 1937 la Praga, în fosta Cehoslovacie, într-o familie de evrei cehi covertiți la catolicism. Imediat după invazia nazistă din 1939, familia a fugit din Cehia la Londra.

În 1948, familia ei s-a refugiat în SUA, iar în 1957, Madeleine Albright a devenit cetățean american. A studiat la Universitatea de Științe Politice Wellesley College și apoi Dreptul la Columbia University.

Tatăl ei, Josef Korbel, a fost diplomat al Cehoslovaciei, apoi profesor de politică la Universitatea Denver. Printre elevii lui s-a numărat la un moment dat și Condoleezza Rice, care urma să devina secretar de stat al SUA.

Madeleine Albright a fost figura centrală a administrației Clinton. Mai întâi a lucrat ca ambasador SUA la ONU, iar apoi a devenit diplomatul numărul unu al Americii.

A contribuit semnificativ la extinderea NATO și a susținut alianța să stopeze folosirea de arme nucleare, a fost o promotoare a drepturilor omului și a democrației pe întreg globul.

Se descria pe ea însăși ca o ”pragmatică idealistă” și considera că Statele Unite sunt o ”națiune indispensabilă” în folosirea diplomației pentru apărarea valorilor democratice în întreaga lume.

Printre cele mai notabile eforturi din cariera sa se numără cele îndreptate spre oprirea violențelor din Balcani și a avut o contribuție crucială în intervenția ordonată de Clinton în Kosovo, în 1999, pentru a preveni genocidul musulmanilor de către fostul lider sârb Slobodan Milosevic, după ce administrația Clinton eșuase cu câțiva ani înainte să oprească genocidul din Bosnia.

Printre marile sale regrete se numără și genocidul din Rwanda, care a lăsat în urmă 800 000 de morți. Albright susținuse retragerea trupelor ONU din zonă pentru a aplana conflictul, dar lucrurile au luat o întorsătură neașteptată, iar rezultatul a fost considerat de aceasta unul dintre cele mai mari regrete ale vieții ei. A asistat la cele mai mari conflicte din lume, de la războiul israelo-palestinian, la invazia din Afganistan. A depus eforturi în încercarea de a convinge Coreea de Nord să renunțe la programul nuclear și a asistat la amenințarea Al Qaeda, care a culminat cu atacul din 9/11.

Madeleine Albright a fost căsătorită cu Joseph Albright din 1959 până în 1983, când au divorțat. Au avut trei copii, gemenele Anne și Alice, născute în 1961, și încă o fiică, Katharine, născută în 1967.

Madeleine Albright era recunoscută datorită apetenței sale pentru broșe, pe care le folosea adesea ca mesaje diplomatice nonverbale. Când a aflat că spionii ruși plasaseră microfoane în cadrul Departamentului de Stat, Albright s-a afișat cu o broșă în formă de microfon la întâlnirea cu oficialii ruși. Când Saddam Hussein a făcut o referire la persoana ei ca fiind un ”șarpe”, s-a afișat cu o broșă aurie în forma acestei reptile. Când fost făcută ”vrăjitoare”, a purtat o broșă în formă de mătură. Când afirmația Directorului Serviciului de Cetățenie și Imigrare american a spus că ”numai imigranții care se pot ține pe două picioare sunt bine-veniți în SUA””, Albright a afișat o broșă cu Statuia Libertății.

După ce și-a încheiat mandatul de Secretar de Stat, Albright a servit ca președinte în cadrul Institutului Național Democratic pentru Afaceri Externe la Washington, din 2001 și până la moartea sa și a predat la Universitatea Georgetown. A fost și un autor prolific – a semnat numeroase cărți, inclusiv memoriile sale, intitulate ”Madam Secretary”. A activat pentru o perioadă și în sectorul privat.

L-a calificat pe Donald Trump drept ”cel mai nedemocratic președinte din istoria modernă a Americii”.

Luna trecută, înainte de invazia Rusiei asupra Ucrainei, Albright a reușit să facă un comentariu și pe seama lui Putin, într-o scrisoare deschisă publicată de New York Times, în care spunea că președintele Rusiei ”face o eroare istorică” și l-a avertizat că țara sa va suferi pierderi devastatoare.

”În loc să marcheze cu măreție parcursul și istoria Rusiei, invadarea Ucrainei îi va asigura domnului Putin un loc la stâlpul infamiei, izolându-și țara din punct de vedere diplomatic și economic și o lasă vulnerabilă din punct de vedere strategic în fața unei alianțe puternice și unite a Vestului”, a scris Albright.

Foto: Hepta