Ce cărți mai citesc vedetele și nu numai…

Nu știm alții cum sunt, dar noi ne-am propus să citim mai mult în 2023. Amalia Enache, Andreea Esca, Gabriela Atanasov, Diana Lupu, Camelia Cavadia sunt doar câteva dintre numele care ne-au ajutat să întocmim lista noastră de lectură, cu recomandările lor pertinente.

Amalia Enache- prezentator TV

Azi mă duc să cumpăr Spare. Curiozitate de jurnalist și nu numai. Nu doar ca să mă uit prin vizor la Palatul Buckingham, prin ușa deschisă de Prințul Harry. Cartea e scrisă “din umbră” împreună cu cel care a scris și Open, Autobiografia lui Andre Agassi , J.R. Moehringer, care e una dintre cărțile mele preferate din toate timpurile.          

Andreea Esca

“Atlasul Inimii”, de Brene Brown, este o alfabetizare emoțională. Pentru că ne vorbește despre limbajul folosit atunci când ne descriem experiențele trăite și ne ajută să-l folosim pe cel corect, în funcție de situație. Este despre auto-cunoaștere și dezvoltare personală.

Anca Popa- PR

Citesc în prezent ultima carte din trilogia Summer de Jenny Han. Se numește We’ll always have summer și este finalul poveștii din The summer I turned pretty. După ce am văzut serialul de pe Netflix, am vrut să citesc și cartea și… m-a prins. E o carte ușurică, la fel ca serialul, însă destul de bine scrisă, de aceea m-a și prins. Mi se întâmpla destul de des ca, după ce urmăresc un serial bazat pe o carte sau o serie, să îmi doresc să descopăr mai repede cum se termină. Așa am ajuns și la A discovery of witches de Deborah Harkness și la The wheel of time și multe altele. Seria lui Jenny Han a stârnit interesul și cititorilor locali, chiar am remarcat că două dintre cărți se regăsesc în top 10 al celor mai vândute cărți în limba engleză pe Libris.ro în 2023. Și pe Amazon și pe Goodreads e în topuri permanent. Atunci când vine vorba despre cărți nu am în mod particular răbdare să le aștept, ci vreau să le citesc atunci, în seara în care m-am fixat pe ele, așa că de multe ori le citesc pe kindle în engleză, fiind disponibile imediat. Dar uneori le comand și în format fizic, de drag :). 

Iuliana Tudor – prezentator și realizator TV

Arta Conversației, de Ieana Vulpescu. E o carte care merită să se regăsească în fiecare bibliotecă. Iată câteva idei care mi-au plăcut foarte mult.

“În viaţă trebuie să înveţi să citeşti printre rânduri şi în oameni. Să citeşti printre vorbele lor şi chiar dincolo de ele. Uneori, un oftat povesteşte mai mult decât un roman-fluviu, o privire – mai mult decât o bibliotecă.” Sau:

“Eu pot să număr pe degete prietenii pe care-i am, dar cu ei vorbesc ca şi cum aş vorbi cu mine. Iar cu lume, în general, ce rost are să stai de vorbă dacă nu spui ce gândeşti?”. Sau: “Când te simţi lovit, apăsat de viaţă, trebuie mai ales atunci să-ţi îndrepţi ochii spre zona solară a speciei: să asculţi muzică, să reciteşti o poezie, să te uiţi la un tablou. Dintr-o dată, simţi cum, de la nivelul râmei, fiinţa ta se ridică pe verticala piscului.”. O recomand!

Irina Gologan- prezentator TV

Citește dincolo de parenting și teorii, de Mirela Retegan. Fiecare zi e o provocare pentru mine și parcă mereu am împresia că ceva greșesc, parcă zilnic mă învinovățesc și cred că ceva nu fac bine în relație cu fetele mele. Cartea asta îmi arată că nu sunt singură. Că nu trebuie să fiu perfectă, ci doar suficientă pentru copiii mei, ca toate temerile vin din copilăria mea și că multe au legătură cu relația cu mama mea. O citesc cu atâta drag și vreau să asimilez tot, dacă se poate, și să reușesc să le dau aripi Emei și Roăi, pentru ca apoi să pot zbura alături de ele prin această viață minunată. Vă recomand cu drag să o citiți. Veți găsi acolo întrebări de la mame imperfecte și răspunsuri aproape perfecte.

Robert Katai-Marketing Communication Manager 

De curând am început să citesc cartea “Limite”, de Dr. Henry Cloud și Dr. John Townsend. Este o carte despre ce înseamnă să-ți pui limite în viața personală și chiar profesională.

Dincolo de ceea ce zice întreaga lume, cred că avem nevoie să mai știm să mai zicem și “Stop. Aici nu se mai trece!”, pentru a putea avea o viață sănătoasă. Știu, e o carte ciudată pentru un om de marketing care zi de zi caută soluții, idei și tehnici de a se conecta cu audiența și a vinde un produs, dar cred că dincolo de viața de marketer este viața mea personală, care are nevoie de limite…limite sănătoase.

(https://robertkatai.com/about-robert-katai/)

Gabriela Atanasov (Sweetpaprika)- Blogger  

Serile în cătunul de lângă Dikanka, de N.V Gogol. Este o serie de povestiri inspirate din realitatea arhaică a spațiului ucrainean. Gogol a trăit până la 19 ani pe lângă Poltava. Sunt istorioare amuzante cu multe tradiții, tipare diverse de personaje foarte bine conturate prin limbaj și port. Este o lectură ușoară, am cartea lângă pat și, din când în când, îmi mai citesc câte o povestire.    

Nicoleta Nicolae- Redactor SEF www.alistmagazine.ro

În ultimii ani am tot citit cărți de dezvoltare personală, pentru că vreau să aflu cât mai multe despre evoluția noastră, despre cum funcționează creierul, despre comportamente și despre cum ne putem gestiona sentimentele în relațiile cu ceilalți. Cartea Creierul copilului tău este un MUST pentru toți părinții, pentru că prezintă o serie de soluții simple, inteligente și eficiente pentru dificultățile cu care orice părinte se confruntă în relația cu copilul său.

Diana Moldoveanu- PR

Rar citesc cărți de parenting, însă aceasta m-a cucerit prin titlu: Lăsați copiii să se joace! Am făcut parte din generația “nu”, “nu e voie”, “te murdărești”, “te faci de rusine”, așa că e ușor de înțeles de ce m-a atras titlul. Așa am descoperit două culturi, două sisteme educaționale, doi cercetători (unul american, altul finlandez, unul profesor la Harvard, altul consilier al Ministerului Educației din Finlanda), care au aceeași concluzie: joaca facilitează învățarea, dar și dezvoltarea psiho-emoțională a copilului, îl relaxează, îi îmbogățește spiritul. Îmi place tare mult cum abordează strictețea regulilor sistemului de învățământ tradițional, nu degeaba finalandezii au cel mai apreciat sistem educațional din lume. O carte din care simt că am ce învăța și pentru care mă bucur că am făcut pauză de la șirul de cărți de beletristică cu care mi-am terminat 2022 (dar asta este o poveste pentru altă dată).

Diana Lupu- psiholog

Credeam că problema e doar la mine.  Este una din primele cărți ale cercetătoarei Brene Brown, iar tema centrală este rușinea și modul prin care să construim reziliența față de aceasta. E o carte ce ne arată cât de mult îi place rușinii să rămână în umbră, asemenea unei epidemii tăcute de care toți suferim, dar pentru că nu vorbim despre asta o răspândim în propria viață și relații.   

Camelia Cavadia- Scriitoare

În acest moment citesc „Insula lui Arturo” de Elsa Morante, pe care l-aș descrie exact așa cum o face Elena Ferrante, adică „un roman fascinant”, impresionant prin acuitatea analizei psihologice. O carte de o frumusețe tainică și plenară, totodată, în care sentimentele, trăirile, senzațiile sunt personaje în sine. „Insula lui Arturo” e o călătorie a maturizării  unui băiețel care trăiește mai mult în interiorul său decât în afară și a cărui viață e parcă într-o continuă așteptare. O maturizare care îi va aduce multe dezamăgiri și confruntări interioare dureroase, dar care va scoate la iveală un om capabil de sentimente năvalnice pline de puritate, inocență și romantism. „Insula lui Arturo” se citește cu o plăcere profundă – cel puțin, eu așa am simțit – , iar la asta contribuie, cu siguranță și locul de desfășurare al întregii acțiuni: insula din golful Napoli (Procida), de o frumusețe sălbatică, răvășitoare, în vecinătatea unei închisori, într-o casă cu propria-i poveste. De mult nu am mai citit o carte care să-mi ajungă atât de aproape de suflet.

Elena Prodan- PR

Comunicarea umană, de Paul Watzlawick, Janet Beavin Bavelas, Don D. E una dintre cărțile mele preferate, o recitesc de fiecare dată, pentru că e una dintre cele mai bune cărți de comunicare între oameni.

Claudia Panțuroiu- Sales Manager Alist Magazine

Ultima carte citită este Friends, iubiri și marele lucru teribil – Matthew Perry. Serialul meu preferat este Friends, iar personajul care îmi place cel mai mult este Chandler.

Când am aflat că o să apară o carte despre viața lui, am așteptat cu nerăbdare să o citesc. Prietena mea, Iulia, mi-a făcut-o cadou de Crăciun și îi mulțumesc că pentru că este absolut minunată, dar și foarte tristă în același timp. Matthey a fost dependent toată viața lui de iubire, alcool, tutun și de opioide. Poveștește cum la 49 de ani îi era teama să rămână singur (iar atunci când rămânea singur, se apuca de alcool și droguri). În carte mai povestește și de relația pe care a avut-o cu Julia Roberts, dar și cum părăsea ca să nu fie el părăsit într-o relație. Mai spune și cum a fost la dezintoxicare de peste șaizeci și cinci ori (iar prima oară când s-a întâmplat, avea 26 de ani).

Tot din carte, am aflat și că și-a dorit foarte mult rolul Chandler și a fost ultimul care a intrat în echipă (inițial, avusese un contract de exclusivitate pentru un alt serial, care nu s-a mai filmat).

Matthey mai spune în aceeași carte că în sezonul 2 din Friends slăbise atât de mult pentru că opioidele îți taie pofta de mâncare și te fac să vomiți. El lua pastile ca să nu mai simtă nimic: „Eram dependent de tăcere”, scrie el.

De menționat că în toate sezoanele, greutatea lui a fost destul de oscilantă, de la 58 la 102 kg.