Mirela Retegan: Când eu am început să mă schimb pe mine, toată lumea mea s-a schimbat

Pe multe dintre noi ne sperie vârsta de 50 de ani, însă Mirela Retegan este un exemplu de optimism și spune că ea se simte ca la 25. Este o femeie care trece printr-un proces de transformare, care găsește în fiecare zi resursele să zâmbească, să meargă mai departe, să facă proiecte de succes, să bucure mii de copii, să fie un model pentru mulți părinți. Și lista poate continua. 

Cu ce este diferită Mirela Retegan la 50 de ani, față de Mirela de la 35 ani?

Mirela de 50 s-a întors la Mirela de la 25: fizic, energetic, emoțional. Am redescoperit feminitatea pe care la 25 am îngropat-o, activând în exces energia masculină. Atât m-a dus capul atunci. Probabil că acela a fost modul în care puteam să construiesc ce aveam de făcut. La 35 de ani, eram o femeie de succes profesional și insucces personal. Între 25 și 35 am reușit să pun pe spatele meu toate responsabilitățile pe care mi le puteam asuma. Și am făcut un munte de saci pe care îi căram din ce în ce mai greu. La 35, eram sufocată de tot ce singură îmi pusesem în cârcă. Am început să caut modalități de a ascunde ceea ce simțeam, cu adevărat, să mă protejez în spatele unor multe kilograme, să mă îmbrac în haine lungi, largi și negre, să nu treacă nicio informație dincolo de ele, să mă concentrez pe factorii externi de la care așteptam salvarea mea. Deși profesional obținusem tot ce mi-am dorit, personal nici măcar nu conștientizam ce trebuie să fac, pentru a fi fericită.

Vârsta de 50 m-a prins într-un proces de transformare. De pe la 40, am început să mă trezesc, să mă observ, să-mi ascult corpul și să încep să lucrez la procesul prin care să aduc în aceeași linie ce gândesc, cu ce simt și cu ce fac. Și am înțeles că toate cheile sunt la mine. Că stăteam degeaba cu mâinile întinse cerșind rezolvarea din afară. Eu trebuia să rezolv.

Astăzi, Mirela de la 52 a retrezit în ea energia, bucuria, feminitatea de la 25.

De unde a pornit acest focus pe propria persoană?

De la dorința mea de a fi cel mai bun adult din viața copilului meu. Am realizat că eu nu-i pot cere ei să fie ceea ce nici măcar eu nu m-am străduit să fiu. Știu, astăzi copiii nu-și ascultă părinții, dar îi iau ca modele. Bune sau mai puțin bune. Îmi doresc pentru Maya să se înconjoare de oameni preocupați de adevăr, frumos, evoluție. Și eu mi-am dorit să fiu unul dintre ei.

Mi-am dorit să fiu șeful pe care aș vrea să-l am și am început să lucrez la asta. Mi-am dorit să fiu prietena pe care eu mi-aș dori-o parteneră de care să-mi placă și mie, iubita pe care să o iubesc și eu.

Când eu am început să mă schimb pe mine, toată lumea mea s-a schimbat.

Ce este campania “Adoptă o mamă “?

Cea mai frumoasă campanie dedicată mamelor aflate în situații dificile. O campanie prin care mame, care se află într-o perioada bună a vieții lor, pregătesc în luna Martie (luna femeii), un cadou mamelor care trec prin perioade grele. Cadourile (ca pentru mama, de 8 Martie) ajung la mamele din centre, la mamele care stau cu copiii lor în spitalele de oncopediatrie, la mamele sărace de la țară, la mamele care îngrijesc copii cu nevoi speciale.

Cui s-a adresat conferința “Concentrează-te pe tine”?

Oricărei femei care se află în punctul în care nu reușește să pună jos de pe umeri responsabilitățile fiecărei zile, grijile tuturor, nevoile celor din jurul ei și să se pună și pe ea, în fruntea listei de priorități. A avut un caracter social, rezervarea unui loc s-a făcut pe baza unei donații, prin care a fost susținută prezența la conferință și a unei mame, aflată într-o situație specială.

Ce planuri ai pe anul 2023?

Am multe. Lucrez la o carte nouă, pregătesc pentru 1 Iunie cel mai mare eveniment de familie dintr-o sală de spectacol, din România tuturor timpurilor, vreau să facem la toamna cel mai lung turneu, Caravana Zurli: timp de o lună să ajungem în fiecare zi într-un alt oraș. Mi-am propus ca în această viața să duc Gașca Zurli în fiecare oraș din România, măcar o dată. Mai sunt câteva pe listă, dar aștept să văd cum se așează.

Eu fac planuri în fiecare zi. Apoi vorbesc cu Dumnezeu și îl rog să le aleagă el pe cele care sunt parte din misiunea mea și dacă mă ajută în călătoria din această viață, să vină cu ajutorul lui, ca să le duc la capăt. Dacă lucrurile merg greu, știu că proiectul acela nu este pentru mine și renunt. Așa am ajuns să mă concentrez ușor și cu bucurie pe lucrurile despre care oamenii spun că merg de la sine, eu cred că le împinge Dumnezeu.

Dacă mâine ai lua-o de la capăt, ce ai schimba în traseul tău personal?

Nimic. A fost exact ce îmi trebuia ca să ajung astăzi aici, ca să fiu acum cine sunt. Mă uit în urma mea cu recunoștință și cu uimire, mă bucur că am fost curajoasă și am ales, la timp, de fiecare dată și când să încep și când să termin. Am trăit experiențe fantastice, care îmi dau posibilitatea să am o perspectivă generală asupra vieții. Am făcut de toate, am trecut pe roșu de câteva ori, dar nu am ratat niciun semafor care era pe verde.

Iar astăzi, aici, acum sunt cea mai bună variantă a mea.