Interviu cu Mihai Mincan (Spre Nord): „Mă interesează ca oamenii să folosească filmul ca pe o sursă de inspirație pentru discuții ulterioare”

Spre Nord este debutul în lungmetraj de ficțiune al regizorului Mihai Mincan, un thriller psihologic inspirat din fapte reale, din exodul uman de după 1990, din țările Europei de Est. O poveste despre lupta pentru supraviețuire, despre empatie și umanitate, despre curajul de a-ți asuma orice risc. Inclusiv riscul pierderii propriei vieți. În prim-plan sunt Joel (Soliman Cruz), un marinar filipinez foarte credincios, și Dumitru (Niko Becker), un tânăr urcat clandestin pe vasul pe care lucrează Joel. Destinele lor se întrepătrund într-un joc periculos pentru supraviețuire în condiții vitrege, în ciuda tuturor regulilor și obstacolelor. 

Spre Nord este disponibil acum în cinematografele din toată țara, însă mai multe despre acest film și procesul din spatele lui ne povestește regizorul Mihai Mincan în interviul de mai jos. 

Spre Nord, debutul tău în lungmetraj a fost foarte bine primit și chiar a obținut Premiul Criticii de Film Independent la Festivalul de Film de la Veneția. Cât de mult înseamnă pentru tine dar și pentru film această validare de care s-a bucurat?

Aș fi ipocrit să zic că nu înseamnă o bucurie, în primul rând, dar pe de altă parte, mi se pare că, din exterior, treburile astea cu prezența la festivaluri și premiile sunt privite cam ca la fotbal. În fiecare an vrem să ne calificăm în Champions League. Pentru mine nu a fost ceva care m-a validat și nu aveam nevoie de asta să pot continua să fac ceea ce îmi doresc în zona filmului. Ce mi se pare mai important și cred că a făcut prezența filmului la Veneția, este că, pe lângă mine, a ajutat întreaga echipă care a participat la film. Spun că asta e mai important decât persoana mea, pentru că eu fac un film o dată la câțiva ani, în timp ce majoritatea covârșitoare a oamenilor care au lucrat la Spre Nord fac filme, lucrează la filme, mult, mult mai des, iar pe ei o selecție de tipul acesta îi ajută foarte mult și profesional, și ca prestigiu, oricum ar fi.

Spre Nord este un film inspirat din fapte reale din exodul tinerilor din Europa de Est după 1990. Cum ai ajuns la această poveste, ce te-a inspirat să o scrii și să o regizezi?

Am ajuns întâmplător la poveste. Am auzit de unul dintre cazurile reale de la care a pornit filmul care astăzi a rămas consemnat ca Maersk Dubai incident. Nu am primit povestea ca legată explicit de exodul tinerilor din Europa de Est. Sigur, migrația este o mare tema a filmului, dar nu mi se pare că este o tema fundamentală și spun asta că să răspund indirect și la întrebarea ta. Ce m-a inspirat să scriu și să regizez povestea, citind mai multe despre cum oamenii erau aruncați în apă de pe punțile vaselor și omorâți doar pentru simplul fapt că încercau să traverseze ilegal oceanul spre America, am simțit că pot scrie un scenariu care e localizat în 1996, dar care vorbea foarte mult despre lumea, despre perioada în care scriam efectiv scenariul, adică 2016. Era la fel ca și în ‘96, la 20 ani distanță de perioada în care scriam scenariul. Era o lume foarte dominată de bani, de un cinism ieșit din comun și, în general, de o lipsă de orice formă de apreciere a vieții unui seamăn al meu. Viața oamenilor, în general, nu valora mare lucru decât dacă era raportată la o formă sau alta de putere, iar legătură asta paralelă pe care am găsit-o între povestea din 1996 și perioada din 2016 în care scriam scenariul a fost probabil lucrul care m-a inspirat cel mai mult să scriu povestea și să o regizez.

Ce a implicat procesul de documentare pntru acest film, la ce resurse ai apelat pentru a contura povestea?

Cărți, multe cărți. În general, cărți despre incidente navale, despre infracțiunile care au loc pe mare, despre care lumea știe destul de puțin, o grămadă de articole, unele publicate în reviste sau publicații prestigioase că New York Times sau The New Yorker. În general, am citit mult, enorm chiar. Un an întreg am devorat tot ce am prins, tot ce mi-a picat în mână și peste tot ce dădeam. Dar nu pentru a contura povestea sau pentru a o contura indirect, ci pentru a putea înțelege lumea respectivă. Lumea aia e o lume foarte stranie, despre care se știe foarte puțin pentru că e o zonă foarte gri a moralității și a infracționalității. Oamenii pe vremea respectivă se urcau pe vapoare, nu existau telefoane mobile, nu exista GPS, de multe ori nici părinții tinerilor respectivi nu știau pe ce vapor se urcă și mulți dintre ei n-au mai ajuns la destinații și nici azi corpurile lor nu au fost descoperite. 

Povestește-ne puțin despre Joel și Dumitru, protagoniștii acestui film. Cine sunt ei, cum sunt, ce-i motivează?

E simplu, sunt doi oameni complet diferiți, fiecare mânat de propriul vis. În cazul lui Joel este un vis care are legătură cu o zona religioasă, chiar mistică, simte că Dumnezeu l-a ocrotit și protejat de-a lungul întregii vieți și simte nevoia să returneze această bunătate, această afecțiune față de ocrotitorul lui printr-un gest ultim, printr-un gest de confirmare a credinței lui în Dumnezeu. Iar Dumitru este un tânăr tipic, foarte, foarte pragmatic. El are un vis și este pregătit să treacă prin absolut totul că să și-l îndeplinească.  Aceste două personaje diferite ajung în timpul filmului într-o relație de codependență și miza acestei relații este una uriașă: supraviețuirea.

Ce ți-ai dorit tu, în calitate de regizor și scenarist să transmiți prin acest film? Care e mesajul lui principal?

Nu prea gândesc filmul în termeni de mesaj principal. Dacă faci film foarte politic asumat, poți face asta. Spre Nord nu e tipul de film prin care vreau să transmit un mesaj. Mă interesează mai mult că oamenii care vin, sau oamenii care vor vedea acest film să poată să vorbească despre ce au văzut, despre ramificațiile poveștii, să folosească filmul că o sursă de inspirație pentru discuții ulterioare, ca un dialog între ei. Mi se pare că despre asta ar trebui să fie un film în general. 

Cum a decurs colaborarea cu echipa internațională care a lucrat la Spre Nord, cât de dificil a fost să îl coordonezi pe toți?

Un mare, mare ajutor, l-am avut din partea echipei de producție, deFilm România, ei au coordonat practic echipele din Bulgaria, Filipine, echipa de sunet din Franța, echipa de VFX/efecte speciale din Cehia. Ce am coordonat internațional, zi de zi, a fost să lucrez cu actorii și nu a fost deloc dificil pentru că sunt nu doar actori extraordinari, ci, în primul rând, sunt niște oameni extraordinari și treptat am ajuns să fim prieteni, să avem încredere unii în ceilalți. Nu a fost o problema de coordonare că să spun așa, pentru că ar implica o formă de autoritate. Noi am fost un grup de oameni care au tras pentru același scop.

Care a fost cea mai dificilă provocare a acestui proiect?

Filmarea pe vapor aș zice, din motive evidente. Faptul că se mișcă în permanență spațiul pe care pui camera. O filmare pe vapor, în larg, vine la pachet cu alte probleme: schimbarea luminii, vremea în sine, vântul. Pe final de filmare aș spune că acestea au fost cele mai mari provocări, dar ne așteptăm la ele din momentul în care am decis că vom filma și a fost totul ok.

De ce nu ar trebui să ratăm Spre Nord?

Aș spune: De ce ar trebui să vedem Spre nord? Și aici răspunsul e foarte simplu, Spre Nord e un film conceput, gândit, scris, filmat, lucrat pe sunet și în general, tot procesul de post producție, exclusiv pentru cinema. Sigur că va ajunge la un moment dat și pe rețele de streaming, la pay per view, dar dacă oamenii pot să îl vadă la cinema, ar trebui să se ducă la cinema. Este un film conceput pentru un loc în care se stinge lumina, oamenii se pierd în povestea respectivă, apoi lumina se aprinde din nou și din momentul acela toți vor vorbi despre experiența pe care au trăit-o. Sala de cinema rămâne pentru mine o parte din esența cinemaului.