4 expoziții de pus pe agendă în Timișoara, la final de an 

Da, încă mai putem gusta un pic, la final de an, din amplul program cultural pus la cale de Timișoara 2023 – capitală europeană. Vă propun să treceți pe agendă aceste 4 expoziții, excelent prilej pentru un weekend break de final de decembrie sau început de ianuarie în orașul de pe Bega. Brâncuși, invenții românești uitate de ani, o selecție de artiști români contemporani și o expoziție a regretatei artiste Ioana Nemeș. 

1. Expoziția „Brâncuși: surse românești și perspective universale” (deschisă, la Muzeul Național de Artă Timișoara, până pe 28 ianuarie 2024). 

Sărutul, Dr. Pogany, o primă încercare a Coloanei Infinitului, Pasărea Măiastră și alte opere ale marelui sculptor pot fi admirate, în dialog cu o foarte interesantă și inedită selecție de fotografii și fragmente filmate de artist. În plus, acordați-vă 15 minute să vedeți filmul din ultima sală a expoziției, extrem de interesant despre munca sculptorului la ansamblul de la Târgu Jiu. Aceasta este prima expoziție Constantin Brâncuși deschisă în România ultimilor 50 de ani și include în jur de 100 de lucrări – 22 de sculpturi, 11 desene, 44 de fotografii și restul documente. 

Curatoriată de Doina Lemny, expoziția aduce în atenția publicului diferite etape ale parcursului artistic al lui Brâncuși: de la operele create sub influența învățământului de la Școala de Arte Frumoase din București la confruntarea cu sculptura lui Rodin și până la decizia sa radicală de a abandona modelajul pentru a adopta metoda șlefuirii directe – ceea ce marchează întoarcerea sa simbolică către artele primitive și îi deschide, în același timp, calea spre modernitate.

Mie mi-au plăcut mult fotografiile făcute de artist (care, după o expoziție colectivă cu Picasso și alții a remarcat că sculpturile nu erau deloc puse în valoare prin fotografii și a decis de atunci să se implice atât în fotografierea lor, cât și în așezarea în expoziții), dar și Pasărea în Zbor și sculptura Peștele, atât de perfecte în simplitatea lor.

Expoziția beneficiază de împrumuturi excepționale de la Muzeul Național de Artă Modernă, Centre Pompidou din Paris, Tate din Londra, Fundația Guggenheim, Muzeul Național de Artă din București și Muzeul de Artă din Craiova, precum și din colecții particulare. Expoziția este finanțată de Consiliul Județean Timiș și este co-organizată în Capitala Europeană a Culturii de către Muzeul Național de Artă Timișoara, Fundația Art Encounters și Institutul Francez din România, prin filiala sa din Timișoara.  

De citit – aici – interviul lui Ovidiu Șandor (Art Encounters) cu Doina Lemny – publicat în A List Magazine print. 

2. Expoziția Ioana Nemeș „Rituals, Keepers and Storms” la Fundația Art Encounters Timișoara (deschisă aici până la 9 martie 2024). 

Expoziția „Rituals, Keepers and Storms” reprezintă un gest necesar de recuperare și cercetare documentară a corpului de lucrări Relics for the Afterfuture (Brown), realizat în perioada 2009–2010 de regretata artistă Ioana Nemeș (1979–2011). Acest decupaj din creația remarcabilă a artistei, plecată mult prea devreme dintre noi, reface una dintre direcțiile tematice majore ale laboratorului său creativ și reprezintă nucleul incipient al unui proiect mai amplu pe care expoziția de față îl prefigurează. 

Mi-au plăcut seria de desene inspirate de Cazul Tanacu (aproape ca o bandă desenată) și lucrările mari ale Ioanei, dar foarte tare m-au impresionat acele Monthly Evaluations, o serie de citate, culori și sentimente care îi caracterizau zilele. 

Admirați sculpturile, instalațiile și picturile din seria Relics for the Afterfuture (Brown) – surprinzătoare prin scară și proporții, prin combinația de materiale naturale (coarne, lână, lemn, blană) și metode tradiționale transmise din generație în generație de artizani din Maramureș, Vrancea, Brașov, cu rășini, faianță, beton și tehnici de producție contemporane și reflectați asupra intersecției dintre magic, spiritual, utilitar și explorarea unui filon vizual mai degrabă conceptual minimalist, infuzat de obsesia Ioanei Nemeș pentru design.

Expoziția este organizată de Fundația Art Encounters și este co-finanțată de Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara și de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), având ca parteneri strategici MNAC București și S.M.A.K. Ghent.

Citiți și despre alte evenimente de la Timișoara capitală culturală – AICI.

3. Pavilionul Romaniei la Bienala de Arhitectură de la Veneția 2023 (va putea fi admirată la desiul ISHO Timișoara până pe 15 ianuarie). 

Pavilionul va fi expus în România prin părți ale sale care au susținut discursul curatorial la Veneția. Astfel, publicul din România va putea admira prima mașină aerodinamică din lume cu roțile în carcasa fuselajului, așa cum o descriau patentele internaționale obținute de inventatorul român Persu, la începutul secolului al XX-lea, o mașină electrică construită din părți de avion reciclate și istorii ale unor invenții și inovații românești de la începutul secolului, a căror implementare a fost blocată din diferite rațiuni birocratice și care anunțau și rezolvau cu aproximativ 100 de ani în urmă actualele probleme globale. 

În același discurs, proiecte și demersuri românești arhitecturale realizate în ultimii 20 de ani, precum Casa de Lut de la Capul Dolosman, Take A(l)titude, Școală de la Bunești, A Iași for the Future, precum și alte exemple, reprezintă studii de caz valoroase pentru eforturile contemporane ale arhitecților români, alături de echipe interdisciplinare, eforturi de a inova în contextul arhitecturii și practicilor de proiectare. 

Pavilionul României la Bienala de Arhitectură de la Veneția 2023 vine în țară și va fi expus în 5 orașe din România: Timișoara, Cluj, Reșița, Iași și București (la Romanian Design Week în mai 2024) 

4. Kunsthalle Bega – „The Twist – Five Provincial Stories from an Empire” (va putea fi vizitată până în 11 februarie 2024)  

Pornind de la dovezile geologice, topografice, morfologice și geopolitice oferite de regiunea triunghiulară numită istoric Banatul Român, am identificat câteva elemente care păreau să iasă din traiectoria istorică a acestei construcții culturale: răsturnarea, convertirea, revenirea — toate acestea pot fi legate de conceptul lui Platon de „întoarcerea sufletului” (pe care îl definește în celebrul său dialog „Republica” – spun curatorii expoziției, Călin Dan & Celia Ghyka.

Formatul este o expoziție cross-temporal, transdisciplinară, cross-media, în care coexistența genurilor, tehnicilor și perioadelor istorice sunt asamblate într-o instalație complexă, cu mai multe straturi.

Între cele 100 de artefacte găsim obiecte decorative vechi, unelte din vremuri apuse, documente, obiecte vestimentare și fotografii. În expoziție, pe lîngă cabietele cu obiecte vechi găsim lucrări de Horia Bernea, Ștefan Bertalan, Ion Condiescu, Roman Cotoșman, Cristian Dițoiu, Constantin Flondor, Dani Ghercă, Ion Grigorescu, Ana Maria Micu, Ciprian Mureșan, Paul Neagu, Sorin Neamțu, Mihai Olos, Șerban Savu, Liviu Stoicoviciu, Napoleon Tiron iar Bogdan Vlăduță – care vor completa prin contrast acest itinerar cultural livrat într-o instalație site-specific în spațiile Kunsthalle Bega.