Ruxandra Tenia: „Animalele de companie au nevoie de respect și blândețe, ca orice altă ființă. Nu-ți proiecta emoțiile asupra lor”

Am discutat cu dr. Ruxandra Tenia despre felul în care medicina de urgență face diferența și în cazul animalelor, dar și despre motivul pentru care, oricât de mult îl iubești, nu trebuie să-ți tratezi pet-ul ca pe o ființă umană. Pentru că nu e în avantajul nimănui.

Uneori, cei care ajung la urgențe nu sunt cei mai cooperanți și înțelegători oameni. S-au plimbat prin mai multe unități veterinare, cu probleme grave, ce implică costuri financiare mari. Pet Stuff este un spital de urgență și, ca atare, puține sunt cazurile în care animalele și proprietarii care ajung aici cu „zâmbetul pe buze”. Adesea, zâmbetul apare însă la final.

Dr. Ruxandra Tenia este co-fondatoare a spitalului veterinar Pet Stuff, alături de colegii săi dr. Cristian Cristea și dr. Alexandru Buzdea. În prezent, este director medical în cadrul spitalului și face parte din echipa de anestezie, pe care o și coordonează. Cum să tratezi un animal fără să-l stresezi, de ce nu e bine să-l hrănești cu mâncare umană și să-l ții cu tine în pat sau ce faci cu el în concediu, în rândurile de mai jos. 

Vorbește-ne despre călătoria ta în lumea medicinei veterinare. Cum ți-au modelat experiențele abordarea față de îngrijirea veterinară?

Totul a început din copilărie când, aproape zilnic primeam acasă animale pentru diverse tratamente, tatăl meu fiind și el medic veterinar. Iar dacă nu veneau ele la noi, mergeam noi la ele acasă, sau  îl însoțeam pe tata la cabinetul lui. În weekend-uri sau în vacanțe eu eram asistenta lui preferată.

Aș putea spune că a fost ceva destul de natural să dau la Medicină Veterinară, asta după ce UNATC-ul a fost respins ca idee pe care o aveam în clasa a X-a, de către majoritatea familiei.

Ideea colegului meu, Cristian Cristea, de a deschide un pet-shop în 2006, a devenit pentru mine un plan solid de a rămâne în București după facultate. Acest plan era o alternativă la presiunea de a mă întoarce în Pitești, de unde sunt, și a lucra cu familia.

Pet-shopul deschis la finalul facultății în 2009 s-a dezvoltat într-un cabinet veterinar, Pet Stuff, și mai târziu în clinică între 2015-2016. Din cauza spațiului insuficient și a dorinței de a oferi servicii complete, am început proiectul Pet Stuff Spital Veterinar Non Stop. În 3 ianuarie 2019, am inaugurat spitalul, alături de Cristi și noul nostru partener, Alexandru Buzdea, coleg de facultate și medic veterinar, care s-a alăturat echipei din 2015.

Cum comunici cu clienții îngrijorați sau supărați? Există o variantă bună pentru a da vești proaste?

Comunicarea cu clienții supărați este o provocare, însă empatia mea profundă adesea ajută. Îmi imaginez cum se simt proprietarii de animale, având și eu doi câini, ceea ce mă face să empatizez puternic cu ei, deși acest lucru poate atrage o încărcătură emoțională negativă.

Pentru a transmite vești proaste, nu există o metodă fără durere, dar dacă ai făcut tot posibilul pentru pacient, acest lucru te poate ajuta să comunici mai ușor.

Folosim protocoale adaptate din medicina umană, numite SPIKES, pentru a face comunicarea mai eficientă și empatică:

Setup: Planificăm discuția, anticipând reacțiile.

Perception: Înțelegem percepția proprietarului asupra situației.

Invitation: Îi invităm la dialog pentru clarificări și suport emoțional.

Knowledge: Structurăm informația medicală clar și concis.

Ești adepta gestionării stresului cu blândețe (low stress handling medicine), în special pentru animale sensibile cum ar fi pisicile. Spune-ne mai multe despre această tehnică.

Mi-am propus întotdeauna să reducem stresul animalelor în spital, ceea ce ajută și la o comunicare mai bună cu proprietarii. Suntem pionierii în România ai conceptului de low stress handling medicine, lansând un curs opțional pentru studenții de la Facultatea de Medicina Veterinară București (FMVB) în 2016, în colaborare cu Vlad Popescu și Clubul Câinilor Utilitari.

Am dezvoltat un curs dedicat profesioniștilor din domeniul veterinar, implementat cu succes în echipa Pet Stuff. În 2018, am demarat un proiect pilot cu FMVB, formând un grup de 28 de studenți din ani diferiți, din care 15 au finalizat cursul, și 4 lucrează acum cu noi.

LSHM înseamnă înțelegerea limbajului corporal al animalelor, adoptarea unor practici adecvate în interacțiunea cu ele, și aplicarea unor tehnici de contenție și manipulare care să minimizeze stresul. Scopul este de a reduce cât mai mult posibil stresul, fără a-l cronifica, și de a ști când să te oprești sau să renunți la anumite proceduri medicale.

Deși aceste noțiuni nu sunt încă standard în curriculumul facultăților de medicină veterinară, prin inițiativele noastre ne dorim să contribuim la o mai bună pregătire a viitorilor medici veterinari în acest domeniu esențial.

La voi în spital există inclusiv o secție de kinetoterapie. Cui se adresează și ce se întâmplă acolo?

Departamentul de fizioterapie se ocupă de tratamentul pacienților cu diverse afecțiuni neurologice, ortopedice sau musculo-scheletale, incluzând cazurile post-traumatice, post-operatorii, probleme ale coloanei vertebrale sau articulațiilor, precum și pacienți geriatrici, obezi, sportivi sau cei care necesită menținerea condiției fizice.

Tratamentele sunt personalizate în funcție de patologia specifică, rasa, vârsta, talia și medicația fiecărui pacient. Folosirea echipamentului de reabilitare avansat, cum ar fi bazinul de hidroterapie, banda de alergare ajustabilă pentru diferite dimensiuni, laserterapia veterinară de înaltă performanță, acupunctura, planșele de echilibru, electrostimularea și traseul cu cavaletti, contribuie semnificativ la procesul de recuperare. Fizioterapia joacă un rol decisiv în recuperarea animalelor, cu rezultate pozitive ce sunt susținute de studii de caz, reprezentând o investiție pe termen lung în sănătatea și bunăstarea pacienților.

Sunteți un spital cu program non-stop. Așadar, dacă un animal este rănit sau în stare critică, pot spera că vom găsi și noaptea sau în weekend un medic experimentat?

Spitalul funcționează non-stop, oferind servicii 24/7 pentru a răspunde nevoilor pacienților săi oricând, inclusiv noaptea. Echipa de tură de noapte include de obicei trei medici și un asistent, gata să preia cazurile de urgență și să îngrijească pacienții spitalizați. Pentru intervențiile chirurgicale de urgență, există o echipă de medici on-call, compusă din un chirurg principal, un anestezist și un asistent, care se mobilizează rapid la nevoie, asigurându-se că pacientul poate fi operat într-o oră de la solicitare, după efectuarea necesară a analizelor de sânge și a examinărilor ecografice sau radiologice.

Ce cazuri te-au impresionat cel mai mult de-a lungul timpului?

Este greu să aleg un caz specific, am întâlnit multe situații care m-au provocat atât fizic, cât și psihic. Interesant este că, deși unele cazuri par remarcabile, apar constant noi situații care le depășesc în complexitate. Diversitatea afecțiunilor medicale întâlnite în practică este vastă, similare cu cele umane, dar fiecare animal răspunde și evoluează într-un mod unic. La acestea se adaugă și diversitatea proprietarilor de animale, care aduc propriile surprize și provocări.

Un caz memorabil este cel al unui peruș femelă, care a necesitat anestezie de patru ori și a fost operat de colegul meu Cristian de tot atâtea ori în trei ani. Un alt caz remarcabil este cel al motanului Worm, care a fost adus în stare critică și, după luni de îngrijire, a fost eliberat nu doar viu, ci și complet recuperat, deși a pierdut un picior și un ochi. Motanul a găsit o familie care îl iubește profund, reamintindu-ne de ce este valoros să continuăm munca noastră, indiferent de dificultăți.

Adesea, proprietarii de animale de companie îi tratează că pe niște oameni. Este ceva greșit în asta? Să-i lăsăm să doarmă cu noi în pat? Să le dăm mâncare de oameni? Care e granița dintre răsfăț și dominare?

Această întrebare mă face să fiu directă: nu este o problemă dacă lăsăm câinii să doarmă în pat cu noi sau să le dăm mâncare umană, cât timp aceasta este sigură pentru ei. Important este să înțelegem că discuția nu se rezumă la răsfăț vs. dominare, ci mai degrabă la umanizarea excesivă vs. păstrarea caracterului lor animalic, precum și la echilibrul dintre iubire și respect.

Trebuie să recunoaștem că animalele sunt, în esență, animale. Ele nu doresc să fie umanizate excesiv – de exemplu, nu toate apreciază să fie pupate sau ținute în brațe decât dacă sunt în dispoziția potrivită. Câinii nu sunt copii, iar pisicile nu sunt versiuni miniaturale ale câinilor. Este esențial să învățăm să le respectăm nevoile naturale și să nu le tratăm ca pe o modalitate de a ne satisface propriile emoții.

Dragostea necondiționată și lipsa de informare pot duce la obezitate și probleme de sănătate la animalele de companie, iar fericirea lor depinde de interacțiunea și afecțiunea stăpânilor, nu doar de spațiul disponibil.

Cum putem avea un animal de companie sănătos?

Un animal sănătos presupune un deținător responsabil, educat și informat, într-o legătură strânsă cu medicul veterinar.

Medicina preventive presupune deparazitări externe constante, controale coproparazitologice, vaccinări anuale și cel puțin un consult general anual, pentru a asigura o viață lungă și sănătoasă alături de animalele noastre. 

Cum e mai bine, să luăm animalele de companie cu noi în vacanță sau să rămână acasă? Ce facem cu animalele în concediu?

Acasă avem doi câini: Roa, un ciobănesc german deosebit, câine de salvare antrenat, care mi-e și colegă de birou, și Narcios, un chihuahua thailandez cu blană lungă, calm și iubitor, adevărat înțelept în familie.

În cazul nostru, când călătorim, ne luăm animalele cu noi sau le lăsăm în grija unor servicii de foster, pensiuni sau prieteni. Proprietarii trebuie să cunoască cele mai apropiate cabinete veterinare de destinație, să discute cu veterinarul, să asigure toate vaccinările și tratamentele antiparazitare, să microchipeze animalul și să aibă un pașaport actualizat pentru acesta, precum și o trusă de prim ajutor.

Text de: Adriana Moscu. Foto: arhiva personală