7 dintre cele mai bune ecranizări ale unor cărți

Cartea sau filmul? De ce nu ambele, mai ales dacă ecranizările se ridică la nivelul publicațiilor. Iată câteva dintre cele mai reușite ecranizări ale unor romane celebre.

Little Women – Micuțele doamne

Little Women (Micuțele doamne) a fost scrisă de Louisa May Alcott în 1868 și cunoaște două ecranizări majore: una din 1994, regizată de Gillian Armstrong, cu Susan Sarandon, Winona Ryder, Kirsten Dunst, Claire Danes, Gabriel Byrne și Christian Bale, și alta din 2019, regizată de Greta Gerwig, în care au jucat Saoirse Ronan, Emma Watson, Florence Pugh, Laura Dern și Timothée Chalamet. ”Am obosit să mi se tot spună că singurul lucru de care e capabilă o femeie de dragostea”, spune personajul principal al cărții, Jo March. Adaptarea din 2019 este un mix dintre povestea romanului original și povestea de viață a autoarei, care nu s-a căsătorit niciodată și s-a dedicat scrisului, din care și-a câștigat existența.

Sense and Sensibility – Rațiune și simțire

Jane Austen a început să scrie Rațiune și simtire în 1795, dar cartea a juns să fie publicată de-abia în 1811. Romaul prezintă povestea surorilor Dashwood, Elinor și Marianne, care se trezesc în mijlocul unei drame familiale provocată de scăpătare și care trebuie să-și găsească rapid soți pentru a duce mai departe o viață normală, după rigorile vremii, chiar dacă ar putea face compromisuri în acest sens. Una dintre surori e întruchiparea rațiunii, cu acțiuni gândite, iar cealaltă este impulsivă și romantică. În 1995, Emma Thompson a fost rugată să regizeze adaptarea cărții și să joace unul dintre rolurile principale, pe cel al uneia dintre surori. Filmul a fost regizat într-un final de Ang Lee și s-a bucurat de un succes imens, avându-i în distribuție și pe Kate Winslet, Tom Wilkinson, Hugh Grant sau Alan Rickman.

The Great Gatsby  – Marele Gatsby

Versiunea regizată de Baz Luhrman (2013) este considerată o capodoperă, la fel ca și cartea publicată de Francis Scott Fitzgerald în 1925. La fel ca și cartea, filmul este captivant, cu povestea unui tânăr care se mută la New York și care descoperă că în conacul vecin locuiește un bărbat bogat și trist, care organizează petreceri nebunești în fiecare seară, la care el nu ia parte, cu speranța că femeia pe care o iubește și pe care a lăsat-o să-i scape cu ani în urmă își va face apariția la un moment dat. Filmul se bucură și de o coloană sonoră de excepție, cu muzica Lanei Del Rey sau a lui Florence & The Machine. În carte, atmosfera e mai ”de jazz”, dar la fel de palpitantă, de decadentă, de splendidă, strălucitoare, menită să ascundă tristețea postbelică și iubirile pierdute.

Breakfast at Tiffany’s – Mic dejun la Tiffany

Holly Golightly, personajul principal din cartea lui Truman Capote, este o femeie glamouroasă care frecventează înalta societate, întreținută de bărbații de care se înconjoară. Holly se folosește de protectorii ei mai în vârstă, se bucură de atenția și de banii lor și îi părăsește deoarece scopul ei în New York este de a supraviețui și de a uita de unde a plecat. Visează să se căsătorească cu un bărbat bogat și crede că aceasta este adevărata fericire, până când își cunoaște noul vecin, care visează să devină scriitor, iar între ei se naște o poveste de dragoste.

The Help – Culoarea sentimentelor

Această ecranizare este una dintre primele apariții de-ale Emmei Stone pe marile ecrane. Aici, Emma interpretează rolul Skeeter, o tânără din anii 60 care revine de la colegiu în orășelul ei natal din Mississippi, cu visul de a deveni scriitoare. Skeeter începe să intervieveze femei de culoare care au lucrat pentru familiile albe, bogate. La început, femeile refuză să vorbeasca, de teama consecințelor, dar una dintre ele acceptă într-un final (Aibileen, rol interpretat de Viola Davis), iar acest lcuru le încurajează și pe celelalte să înceapă să vorbească, având multe de povestit.

Memoirs of a Geisha – Memoriile unei gheișe

Arthur Golden a publicat romanul Memoriile unei gheișe în 1997, iar acțiunea se petrece în Japonia începutului de secol 20, în lumea gheișelor, după cum arată și numele. Numele de gheișă înseamnă persoană îndrăgostită de artă, femei care trebuie să întrețină atmosfera prin dans, muzică, cântec și conversație. Protagonista, cea care și narează romanul și este și figura centrală din film este Sayura, o gheișă din Kyoto, care devine una dintre cele mai apreciate și căutate din breasla ei și care își spune povestea de dinainte de a deveni gheișă – copilăria, rapirea și pregătirea, în timpul și după cel de-al Doilea Război Mondial. De asemenea, avem de-a face și cu dispariția ei și cu felul în care profesia de gheișă se transformă în altceva, ceva de poate exista și astăzi.

Girl with a Pearl Earring – Fată cu cercel de perlă 

Girl with a Pearl Earring (2003) – Fata cu cercel de perlă este bazat pe romanul omonim scris de Tracy Chevalier, autoare care s-a inspirat din faimoasa pictură a lui Jan Vermeer  – Girl with a Pearl Earring. Povestea din jurul tabloului intrigă și începi să te întrebi de ce este aceasta îmbrăcată în servitoare, dar poartă un cercel cu perlă? În roman și în film, este vorba despre Griet, interpretată de Scarlett Johansson, care este trimisă de tatăl ei falit să lucreze ca servitoare în casa pictorului Jan Vermeer.

Acesta se apropie de fată și îi oferă șansa de a colabora cu el, pentru început prin a-i pregăti culorile pentru tablouri. Nici pictorul n-o duce tocmai bine din punct de vedere financiar, este lipsit de inspirație dar dorește să continue să picteze, iar inspirația sosește odată cu Griet – acesta dorește s-o imortalizeze într-un tablou și o și face, pe ascuns de soția lui geloasă. Îi oferă lui Griet cerceii soției lui și o imortalizează într-un tablou ajuns celebru.