Victor Miron, despre cărți, TEDx și planurile sale pentru 2020

Are 34 ani și de 6 ani trăiește în lumea cărților. Spune despre el că este „old reader and young writer”. Victor Miron a pornit de la o pasiune și a devenit cunoscut datorită unei campanii culturale foarte frumoase care încurajează cititul: „Cărțile pe față”. Locuiește în Cluj, dar călătorește în toata țara. A creat peste 30 evenimente culturale în ultimii 5 ani. În 2019 a obținut licența de organizator și curator pentru conferințe TEDx de la TED și a organizat prima sa conferință, TEDxZorilorWomen 2019, cu tema „Bold + Brilliant”.

1. Povestește-ne puțin mai multe despre proiectele pe care le-ai realizat până acum.

Proiectele pe care le-am realizat până acum au fiecare o doză de inedit pentru că vrem să demonstrăm prin propriul exemplu că lectura îți dezvoltă imaginația, creativitatea și abilitatea de a inova. De la service auto cu bibliotecă, cabinet stomatologic „anti-cariat”, „Nuntă ca la carte” (unde mirii oferă mărturie cărți nuntașilor), semne de carte cu mesajul „Dacă aștepți un semn pentru a citi o carte, acesta e semnul” și până la intrare gratuită la grădina botanică, dacă ai o carte la tine.

2. Dintre toate campaniile pe care le-ai gândit și realizat, care ți-a depășit așteptările ca număr al oamenilor care s-au implicat?

Cea mai populară acțiune a noastră este „Citești în autobuz și călătorești gratuit”. Pe aceasta am propus-o în direct la radio primarului din Cluj-Napoca în primăvara lui 2014, cu recomandarea să fie valabilă în ultima duminică din fiecare lună. Deși încă nu e permanentă, în zilele și orașele în care se implementează, are parte de foarte mare popularitate. La Cluj a fost prima dată timp de patru zile în vara lui 2015 și estimăm că spre 10 000 de oameni au beneficiat atunci de ea și alte zeci de mii de persoane au fost încurajate să citească văzând cititorii din autobuz.

3. Când și cum ți-a venit ideea de crea povești în jurul cărților, pe care să le spui cât mai multor oameni?

La finalul lui 2013 mi-am făcut o serie de rezoluții pentru anul următor: să mănânc mai sănătos, să fac mai mult spor și să reîncep să citesc mai mult. De partea cu lectura m-am ținut și de atunci zilnic citesc, în medie, o oră. Deja după câteva săptămâni eram total convins de beneficiile lecturii, inclusiv de faptul că lectura e o formă de grădinărit prin care, rând cu rând, ne cultivăm pe noi.

4. Cum ai transformat pasiunea pentru citit în adevărate proiecte culturale și ce ți-ai propus cu aceste demersuri?

Am început campania Cărțile pe față” dintr-o joacă, setând ca poză de profil pe Facebook o imagine în care fața îmi era acoperită de cartea pe care o citeam, „Casa somnului” de Jonathan Coe. Am continuat cu tot mai multe proiecte văzând reacția pozitivă la inițiativele de promovare a lecturii.

5. De ce crezi că este nevoie de evenimente culturale?

Cultura și educația acoperă o serie de nevoi, de la rafinare și progres la dorința de a înțelege pe ce lume trăim și dorința de a uita pe ce lume trăim.

6. De ce crezi că participă tot mai mulți oameni la cluburi de carte?

Cred că oamenii încep să înțeleagă că lectura e și o activitate socială, că nu e ceva ce facem doar singuri. În plus în compania altor cititori vezi perspective noi, legi prietenii și afli recomandări de cărți. Cred că oamenii încep să înțeleagă că educația e ceva ce e bine să facem toată viața, nu doar până ne terminăm studiile. Așa cum nu ne oprim din a ne spăla pe dinți după ce terminăm facultatea, tot așa ar trebui să continuăm să citim cărți și după obținerea licenței.

7. Cum priveai cărțile în copilărie și care este prima de care îți aduci aminte să te fi impresionat într-un mod special?

Eu am ajuns să iubesc cărțile în liceu, mulțumită doamnei profesoare de română Mariana Muthu, care mi-a făcut cunoștință cu adolescentul miop al lui Eliade. În cărți mi-am găsit modelele în viață.

8. Cititul ne dezvoltă imaginația și ne ajută să găsim soluţii pentru provocărilor pe care ni le oferă viața. În felul lor, cărțile ne pregătesc pentru viață. Ce crezi că ar trebui să se întâmple la școală astfel încât copiii să fie încurajați să citească de mici?

Cred că aici soluția e încă de aflat. Sigur nu ajută faptul că elevii sunt obligați să citească texte care nu sunt actuale pentru ei și faptul că sunt încurajați să învețe comentarii pe de rost, ca și cum scopul cititorilor este să devină toți critici literari.

Noi testăm o serie de inițiative pentru a stimula lectura în rândul elevilor. „Clasa cititoare” e una dintre ele. Aici luăm o clasă de elevi care deja iubește cititul și îi transformăm pe ei în ambasadori ai lecturii la ei în școală. Fiecare elev din clasa cititoare recomandă câte o carte. Noi le facem tricouri pe care scrie titlul și autorul cărții, iar ei le poartă o dată pe săptămână, ca pe o uniformă. În plus, le cumpărăm cărțile și le punem într-o căsuță de cărți în curtea școlii, astfel încât toată școala să aibă acces la cărțile clasei cititoare (mândre ca o floare). Ce observăm la astfel de clase cititoare pe care le-am implementat deja e că de obicei se recomandă titluri care nu sunt în curiculă și că ceilalți elevi încep să perceapă lectura ca pe ceva cool, nu ca pe o corvoadă sau ca pe ceva plictisitor.

Urmează să mai implementăm și proiectul „Poezia prinde viață”,  prin care vom crea videouri cu actori consacrați care recită poezii. Speranța noastră este ca aceste materiale să fie folosite la clasă și astfel să apropiem tinerii de poezie, a cărei emoție o simți mult mai bine când textul e rostit de un actor priceput.

9. Cum își pot convinge părinții copiii să citească?

Cred că până în adolescență părinții au cea mai mare influență asupra copiilor și e foarte important ca părinții să fie văzuți de copiii lor citind. În adolescență deja e mai complicat deoarece devine mai mare influența anturajului.

10. Ce cărți ai acum pe noptieră?

„Fabrica de doctorate” a Emiliei Șercan și un volum de „Poeme” de Corneliu Coposu. Eu de obicei citesc două cărți în același timp, dimineața citesc non-ficțiune, pentru a înțelege pe ce lume trăiesc și seara citesc roman sau poezie, pentru a uita pe ce lume trăiesc.

11. Primarul Clujului, Emil Boc, a fost de acord să ajute la implementarea conceptului de transport în comun gratis pentru cei care citesc o carte. Cât de deschise sunt autoritățile la astfel de proiecte? Din experiența ta și din ceea ce ai observat din lucrul cu autoritățile, sunt acestea deschise să sprijine cultura?

Sunt bucuros să observ deschidere tot mai mare a autorităților pentru proiecte culturale. Mai este mult până departe, dar începe să fie tot mai mare deschidere spre zona culturală. Sperăm să vedem acest lucru și în viitorul nostru proiect legat de titulatura de „Capitala națională a Cărții”.

12. Ai început de anul trecut o nouă poveste. Cea a evenimentelor TEDx. Ce planuri ai pe viitor?

Pe 8 decembrie a fost conferința TEDxZorilorWomen la care au participat 1000 de persoane și a fost astfel cea mai mare conferință TEDxWomen din România. Suntem foarte mulțumiți de cum a primit publicul evenimentul și abia așteptăm următorul nostru eveniment, TEDxZorilorSalon, care va avea loc pe 23 aprilie, de Ziua Internațională a Cărții.

Organizând acest eveniment am ajuns să dezvoltăm și alte cursuri, cum ar fi Atelierul de vorbit în public cu Oana Pellea, pe care l-am pus la cale inițial pentru a putea participa la el vorbitoarele de la conferința TEDxZorilorWomen și care s-a bucurat de un așa de mare succes la public încât acum am început să îl facilităm și la București, unde va avea loc pe 11 martie.

13. Care sunt cele mai dificile detalii cu care te-ai confruntat ca organizator de evenimente culturale?

Cel mai dificil este în continuare să găsim surse de finanțare pentru ele. Orice eveniment mare are nevoie și de susținerea unor parteneri, fie că sunt instituții publice, fie că sunt companii private. Dar pe măsură ce crește anvergura evenimentelor și partenerii sunt un pic mai ușor de găsit.

14. Spune-ne trei lucruri mai puțin cunoscute despre tine.

Îmi plac foarte mult vinetele cu maioneză, am fost olimpic la informatică și îmi e frică de frică.

15. Cum te-ai caracteriza în trei cuvinte.

Entuziast, idealist, timid.

16. Care este cea mai mare dorință a ta, pe care vrei să ți-o îndeplinești în viitorul apropiat?

Vreau să organizez o conferință TEDxZorilor la care să participe 5000 de persoane, sper să reușesc în toamna lui 2020.

 

Autor: Camelia Cavadia