Cum au ajuns alimentele pentru care se stătea la coadă înainte de 1989 ”inamicii sănătății”?

Carne, lapte, ouă, zahăr, pâine – raţionalizate şi dorite pe vremea comunismului, refuzate şi izgonite din meniuri în secolul XXI. Cum au ajuns aceste alimente, pentru care merita să stai la coadă ore în şir înainte de 1989, pe lista inamicilor sănătăţii din ziua de astăzi?

Pentru mine, duminica este rezervată mesei în familie. Și, deși mănânc orice, am uneori tendința să-i spun mamei să pregătească ceva… fără carne. „Pe vremea mea carnea era un lux. Și nu și-o permitea oricine”, îmi dă ea replica. Este adevărat. Deși fac parte generația 89 și nu am prins „statul la coadă” din perioada comunistă, am auzit destul de multe povești despre acest lucru. Alimentele precum laptele sau carnea erau pe vremea aceea un lux și nu le găseai oriunde; și, chiar dacă le găseai, aveai parte de multe ore la coadă, în frig sau arșiță, ca să le și iei acasă. Curios lucru însă, după nici 30 de ani de la celebra coadă, laptele, carnea, zahărul, pâinea au devenit inamicii dietelor actuale. Întâlnim tot mai mulți vegani, ne confruntăm în fiecare zi cu oameni intoleranți la lactoză, auzim de cei care au renunțat de ani de zile la orice picătură de zahăr, care nu mănâncă ouă sau brânză, care vor să evite orice aliment cu gluten, care refuză peștele și adoptă, în schimb… soia. Sau de înghețate lactose free (!) și restaurante care servesc doar alimente neprocesate. Să fie vorba despre o analiză medicală, să fie vorba doar despre efectul „cool” al deciziei de a te transforma în „vegan, vegetarian, frutarian etc”?

Nu mă înțelegeți greșit: respect alegerile fiecăruia, însă când ne abținem de la anumite alimente, fără a avea motive medicale s-o facem, cred că ne frustrăm, pur și simplu. Și cred că, pe lângă mâncarea propriu-zisă, corpul nostru se hrănește și cu emoții. Așa că, înainte de toate, trebuie să ne ascultăm foarte bine corpul și să ne creăm propriul echilibru. De aceea, atunci când alegi să renunțăm la alimente, cred că trebuie să o faci dacă asta simți că îți cere organismul, nu doar pentru că ai citit un articol pe internet sau pentru că ești singurul(a) din grup care care bea lapte sau consumă carne.

„Când ne referim la perioada comunistă, să ținem cont și de faptul că atunci nu exista o mare diversitate în alimentație. Și nici publicul nu cunoștea foarte multe despre valorile nutriționale ale alimentelor. Carnea, ouăle, laptele erau considerate sănătoase. Nu cred că își punea cineva măcar problema altfel”, explică nutriționistul Andrei Ivan. „Când am avut acces la informație, la teste de intoleranță alimentară, la diete personalizate concepute pe baza testelor de sânge, lucrurile s-au schimbat. Unor persoane chiar nu li se recomandă consumul acestor alimente. Pe de altă parte, e greșit să generalizăm și să le considerăm nocive. Eu cred în echilibru. Dacă optezi pentru veganism, nu o face doar pentru că e în tendințe. Apelează la un specialist și decideți împreună dacă ți se potrivește acest stil alimentar în funcție de analize”, spune nutriționistul Andrei Ivan. Cum arată viitorul? În 2020 trendurile alimentare sunt bazate pe agricultura regenerativă, susține un studiul al lanțului de magazine Whole Foods, citat de Forbes. Mai exact, definiția hrănii sănătoase este dată de alimentele de la ferme și de o alimentație diversificată, bazată pe valoarea nutritivă a produselor. Cum arată pentru mine masa de mâine? A mânca este mai mult decât acțiunea în sine de a mă hrăni; este un moment care mă bucură și de aceea nu am putut ține o dietă strictă niciodată. Cât despre ceilalți, am fost curioasă să aflu ce i-a determinat pe cei cu care am vorbit să renunțe la carne și la lapte. De asemenea am fost interesată și de părerea celor care mănâncă orice. Voi din ce tabără faceți parte?

Cristina Mazilu (chef – www.mazilique.ro)

„La mine lucrurile au stat puțin altfel – la 3 ani nu am mai vrut să mănânc niciun fel de lactate. Din fericire, pe la 20 de ani mi-am dat seama că ratez niște chestii foarte mișto și am încercat să-mi reeduc gusturile. Fast forward încă 15 ani mai târziu – acum mănânc de toate. Chiar dacă-mi dau seama că unele alimente, ingrediente sau combinații mă afectează într-un fel sau altul (de exemplu, glutenul și carbohidrații mă fac leneșă), îmi place prea mult mâncarea ca să mă abțin la ceva. Nu mi se pare cool să elimini ceva din alimentație doar pentru că e la modă, dar mi se pare de bun simț să-ți asculți corpul atunci când îți spune că ceva nu-i face bine.“

Alexandra Bolba (In the Sport Light)

„Eu am copilarit la țară unde mâncam lactate și carne direct de la sursă. Pentru mine erau nelipsite și nu concepeam să le elimin din alimentație. După ce am crescut și am început să fiu mai atentă la dietă, citind tot mai mult despre asta, m-am lăsat ușor influențată de trenduri și de informații găsite pe net și am a vut perioade în care am exclus din alimentație diverse produse, dar a ținut destul de puțin. În general mănânc orice, dar din cauza probelemelor cu t enul am fost nevoită să exclud lactatele, cu toate că îmi plac foarte mult.”

Alina Aliman (redactor şef A List Magazine)

„N-am mai mâncat carne de vreo 18 ani. Nu pentru că mi s-a părut mai cool, ci pentru că nu mi-a plăcut niciodată. Și pentru că nu mă simțeam bine după ce o consumam. Evident, pe urmă au apărut și motivațiile de ordin ecologist, iar de câțiva ani buni am exclus și peștele și fructele de mare din dietă (am avut parte de câteva episoade alergice așa că am considerat că e mai bine să nu insist). Mănânc în schimb multe semințe, fructe și legume verzi și, da, n-aș renunța vreodată la pâine, dulciuri și lactate, indiferent de ce-ar spune trendurile în materie de alimentație.”

Mae Mu@picoftasty