Dana Paraschiv locuiește la Londra de nouă ani, și de peste doi, este consultant de medicină materno-fetală la King’s College Hospital. Am vorbit cu ea despre cum se descurcă în plină pandemie un medic specialist cu o activitate care nu poate fi pusă pe pauză în niciun context.
Dana, cum ai ajuns să fii medic la King’s College Hospital?
Am ales să plec după completarea studiilor de specialitate în Obstetrică- Ginecologie, pentru a studia medicină fetală, un domeniu fascinant care m-a atras în timpul rezidențiatului. De peste doi ani sunt consultant de medicină materno-fetală la King’s College Hospital, locul în care mi-am câștigat maturitatea profesională.
Care e situația în spitalul în care tu profesezi? Dar atmosfera printre restul cadrelor medicale și pacienți?
De peste patru săptămâni, spitalul în care lucrez s-a transformat radical. Multe dintre secții s-au dedicat exclusiv pacienților care suferă de COVID-19. Secțiile de terapie intensivă s-au extins oriunde a fost posibil. De exemplu, sălile de operație și saloanele de recuperare postoperatorie s-au transformat în noi secții de terapie intensivă pentru a crește capacitatea de absorbție a cazurilor care necesită ventilație. Cu excepția urgențelor și a cazurilor de cancer, toate operațiile au fost anulate. Consultațiile sunt întârziate sau continuă în mod virtual, folosind telefonul sau alte platforme de comunicare. Mulți dintre colegi au fost reprofilați temporar, pentru a ajuta medicii pneumologi și cei de la terapie intensivă.
În maternitate, am continuat să oferim ecografii și consultații de urgență, dar gravidele sunt încurajate să sune înainte de a se prezenta la spital, pentru a minimaliza expunerea colegilor și a altor paciente la acest virus. Vizitele și numărul de însoțitori pentru pacientele noastre a fost redus la minimum.
Atmosfera în echipa noastră este remarcabilă. Moașe și doctori laolaltă am reușit să ne ajutăm reciproc și ne-am adaptat rapid la nouă realitate. Unii dintre colegi sunt foarte vulnerabili și se izolează acasă, alții dintre noi am avut deja simptome sau a trebuit să ne izolăm din cauza unor membri din familie care au avut simptome. Cei care sunt sănătoși lucrează foarte flexibil pentru a menține siguranță în sala de nașteri. Este un efort fenomenal, dar suportul publicului și recunoștința femeilor care nasc în perioada asta au fost extrem de bine primite.
Cum arată pentru tine zilele de lucru de la izbucnirea epidemiei?
Programul meu de lucru s-a schimbat complet. Am transformat în program clinic tot timpul dedicat educației și problemelor administrative. Suntem singurul departament care trebuie să continue activitatea, pentru că gravidele trebuie să nască, cu sau fără COVID-19.
Mulți dintre rezidenții noștri lucrează acum în secții COVID, iar noi, obstetricienii, lucrăm mult mai frecvent la sala de nașteri. O zi tipică începe la 7.15, când preiau garda de la colegii de peste noapte. După o vizită completă, încerc să stabilesc o prioritate a intervențiilor necesare și deleg acțiuni colegilor când este posibil. Sunt responsabilă cu supravegherea activității întregului departament și încerc să fiu un ajutor pentru echipă, cât și profesor pentru colegii mai tineri. Petrec mai mult timp cu unele paciente care sunt inevitabil stresate de noile reguli de izolare și de vizite limitate. Multe familli din Londra se bazează pe rudele care călătoresc de departe pentru a le ajuta imediat după naștere. Toate schimbările creează anxietate. Încerc să limitez cât pot efectele distanțării sociale într-o perioada atât de vulnerabilă.
Ziua se termină la 19.15. Uneori suntem atât de ocupați încât uităm să mâncăm sau să bem o ceașcă de ceai.
La ce tratamente răspund cel mai bine pacienții care au COVID-19? Ce scheme medicale folosiți?
Până acum am avut paciente afectate ușor de COVID-19. Este evident că acest virus afectează mult mai mult bărbații și categoriile de pacienți cu vârste înaintate. Din fericire, gravidele sunt tinere și au răspuns prompt recomandării naționale de izolare la domiciliu. Cazurile confirmate sau suspectate de COVID-19 sunt internate în saloane dedicate unde pot fi izolate de restul pacientelor. Tratamentul cazurilor confirmate este de sprijin, menit să reducă temperatura (Paracetamol) și să mențină pacienta hidratată și bine hrănită. Unele cazuri necesită oxigen suplimentar, iar cazurile la care remarcăm o deteriorare clinică sunt transferate în secția de terapie intersiva. Nu există la momentul actual niciun tratament care să trateze infecția cu acest virus, deși sunt nenumărate opțiuni propuse și multiple studii clinice în desfășurare.
Sprijinul emoțional este imperativ. Multe paciente se simt vizibil stresate de “eticheta” de infecție și multe au nevoie de încurajare și răbdare pentru a acceptă acest diagnostic.
În Anglia, tratamentul de sprijin la domiciliu într-o infecție virală ușoară este acceptat și standard recomandat de mulți ani. Pacientele au acces la sfaturi medicale online și prin telefon. Multe paciente au simptome minore și se recuperează acasă, evitând în acest fel suprasolicitarea departamentelor din spital.
Care este starea de spirit a oamenilor în Londra? Cum se desfășoară viața zilnică în oraș?
Remarcabil! Sunt absolut impresionată de reacția Londrei. Un oraș superocupat, cu nouă milioane de locuitori și nenumărați turiști, cu 9 000 de avioane care zboară zilnic, peste tot în lume, cu o activitate frenetică în toate domeniile… s-a oprit. Trenul cu care ajung la spital este acum gol. Doar câțiva colegi coboară la acceași stație, din vagoane diferite. Pub-urile, restaurantele și magazinele și-au închis porțile, străzile sunt pustii. Mulți londonezi continuă să alerge pe lângă casă, respectând distanța recomandată de doi metri față de alți oameni. Cozile inițiale de la supermarketuri s-au diminuat acum. Toate acestea, în timp ce o primăvară minunată se instalează în oraș.
Este uluitoare reacția multor tineri care se organizează să ajute bătrânii și oamenii vulnerabili care nu pot ieși din casă. Mii de oameni cu probleme semnificative de sănătate au primit recomandarea de a se izola pentru cel puțin 12 săptămâni. Fără ajutor, ei ar fi expuși la situații extrem de dificile.
Livrările la domiciliu sunt făcute cu prioritate pentru membrii vulnerabili ai societății. Muncitorii-cheie, cum sunt cei care lucrează în sănătate, poliție, transport, farmacii au prioritate pentru cumpărături o oră pe zi, la majoritatea supermarketurilor.
Ce le transmiți cadrelor medicale din România, unde vârful epidemiei pare că nu a ajuns încă?
Colegii mei au o lipsa acută de coordonare la nivel local și național. Cu tristețe am citit că spitalele din România au oprit ecografiile pentru gravide, în timp ce multe clinici oferă încă acest serviciu în sistem privat. Deciziile bazate pe evidență științifică și respectate unitar au mult mai mult răspuns din partea populației și generează un climat de susținere reciprocă. Aplauzele săptămânale de la balcoane au adus o energie pozitivă insetimabilă în rândul colegilor mei din Londra. Mă întristează faptul că România nu urmează acest exemplu.
Pe de altă parte, citesc mult despre inițiative variate de sprijin din partea unor grupuri de oameni care produc halate și echipamente de protecție.
Sper că izolarea precoce din România și vara care bate la ușă vor contribui la o epidemie cu mai puține victime acasă. Mă gândesc frecvent la colegii mei care lupta neobosit într-un sistem cu resurse limitate. Unii dintre ei sunt adevărații mei eroi!
Foto: arhiva personală
Be Love! Laura Giurcanu X Pandora – despre relațiile cu bijuteriile și sezonul de cadouri
Iubire, emoție, fericire, zâmbete și oameni dragi: lunile reci de iarnă pot fi mereu încălzite cu o surpriză,…
Dr. Mirela Istrati: „MUNCA MEA ESTE MAI MULT DECÂT UN ACT MEDICAL, ESTE DESPRE A REDA DEMNITATEA ȘI ÎNCREDEREA OAMENILOR”
Dentovita este prima clinică de wellbeing stomatologic din România. Printr-o experiență holistică, centrată atât pe actul medical, cât…
„Trebuie să ai o mentalitate puternică” – Cristina Gutiérrez, pilot Dacia Sandriders pentru Dakar 2025
Un raliu cu o tradiție de 40 de ani. Peste 500 de concurenți din 60 de țări. Și…
Dana Rogoz și Marian Râlea, față în față
Magicianul și Abramburica. Mentorul și discipolul. ”Tatăl” și ”copilul”. Colegi-actori, pe aceeași scenă de teatru. Prietenia dintre Dana…
Ana Ularu: ”Încerc să mă păstrez mereu cât de puternică și de agilă pot”
Pe Ana Ularu urmează s-o vedem de astăzi într-un nou rol, Freja, în serialul “Cod roșu la Paris” (”Paris Has…
Interviu cu Mara Bugarin (Moromeții 3): „Pentru iubitorii primelor filme va fi palpitant să trăiască sensibilitatea, umorul și culoarea specifică lumii Moromeților‟
Ultima parte a trilogiei bazată pe romanele lui Marin Preda, Moromeții 3 urmărește destinul lui Niculae (Alex Călin),…
Interviu: Fotograful Omar Victor Diop, despre calendarul Lavazza 2025 și vizuniunea sa despre artă
L-am întâlnit pe Omar Victor Diop, fotograful senegalez care a realizat imaginile calendarului Lavazza 2025. Am stat de…
Lavazza a lansat calendarul pentru 2025. Francesca Lavazza ne spune povestea din spate și care sunt misiunile brandului
Când spui Lavazza, spui tradiție, gust, eleganță și, desigur, inovație. Am fost pentru a doua oară la evenimentul…
Vlad Drăgulin (”Căsătoria”): ”Întotdeauna am avut atracție față de personajele defavorizate”
Vlad Drăgulin este unul dintre protagoniștii primului film regizat de Mihai Bendeac, ”Căsătoria”, o producție inspirată din piesa…
Surorile Galeriu, despre cea mai frumoasă experiență a vieții lor: Trupa The Twins: “Noi am cunoscut adevăratul succes peste hotare, nu în România“
Cântă de când se știu și cum se aleagă un alt drum, când mama lor a fost artistă…