Theea Jakob: “Lumea aici trăiește așteptând să treacă iarna și întunericul”

Theea Jakob a părăsit România în 2001, iar acum locuiește în Suedia. În țară s-a specializat în muzică, în străinătate în managementul serviciilor din turism. Chiar dacă nu în totalitate, Theea găsește o explicație plauzibilă pentru controversatele măsuri luate de țara adoptivă în lupta împotriva pandemiei de coronavirus.

Interviu de Adriana Moscu

“Lumea aici trăiește așteptând să treacă iarna și întunericul și impunerea carantinei exact în perioada când în sfârșit soarele apare și toată lumea vrea să stea la aer și la soare ar fi fost inumană! În Suedia, aproximativ 30 de persoane pe săptămână se sinucid! Vă puteți da seama ce efecte dramatice ar fi putut avea o carantină exact în perioada de primăvară!”, îmi explică interlocutoarea mea decizia suedezilor de a încerca imunizarea în masă. Din păcate, lucrurile nu au luat turnura dorită. Află de la Theea, pasionată de soare și de călătorii, cât de greu s-a adaptat climei și atitudinii reci din Suedia, despre cum s-a luptat cu un sistem imperfect, despre plusurile și minusurile traiului în societatea în care soarele apare cu parcimonie.

Cum și când te-ai stabilit în Suedia?

M-am mutat din România în vara anului 2001 după ce am terminat Facultatea de muzică, Universitatea Spiru Haret, mai întâi la Copenhaga în Danemarca, pentru că fostul meu soț deja locuia acolo de mai bine de 20 de ani. În anul 2006 ne-am mutat împreună la Malmö, în Suedia – în acea perioadă era foarte la modă să locuiești la Malmö și să lucrezi în Copenhaga. Odată cu deschiderea podului Öresund în vara anului 2000 și care leagă Malmö de Copenhaga, danezii începuseră să se mute masiv la Malmö și să continue să lucreze la Copenhaga, pentru că economic era mult mai avantajos așa, prețurile caselor, apartamentelor, mașinilor și vieții de zi cu zi fiind mai mici decât în Copenhaga, iar salariile mai mari decât în Malmö. Mie, personal nu mi-a plăcut deloc Malmö. Îmi amintesc că la prima vizită a orașului aveam flashback-uri cu imagini ale magazinelor din România din perioada comunistă. Comparativ cu Copenhaga mi s-a părut că timpul a stat în loc în acest oraș. Să nu mai vorbesc că foarte puțini oameni cu care am interacționat la primele vizite vorbeau engleză! Dar m-am gândit că sunt la doar 20 de minute de mers cu trenul de Copenhaga și că pentru familie e mai bine așa.

Cum te-ai adaptat la diferențele socio-culturale?

În primul an în Malmö îl întrebam mai în fiecare zi pe fostul meu soț când ne mutăm înapoi la Copenhaga. Nu-mi plăcea nimic aici! A trebuit să stau acasă cu fetița timp de aproape nouă luni, până a primit un loc la grădiniță și, apoi, eu un loc la școală de limba suedeză. Comparativ cu Danemarca, birocrația suedeză putea concura cu succes cu cea din România. Intrarea în sistem aici a durat mult mai mult decât în Danemarca, există chiar și o zicală aici care spune că Suedia este țară lui “Vänta lite!” (“Așteaptă puțin!”). Și așa, încet, am intrat în sistem aici, am învățat suedeză foarte repede (m-a ajutat mult că știam ceva daneză și vorbeam și limba engleză), apoi am decis să mai fac o facultate aici și am fost admisă fără probleme la facultatea aleasă (Service management for hospitality industry and tourism, Lunds University) pe baza punctelor obținute la liceul absolvit în România, Liceul Pedagogic, Giurgiu, promoția 1997.

Totuși, după aproape 15 ani de locuit în Suedia, cred că m-am adaptat diferențelor socio-culturale de aici. Mi-am schimbat până și numele de familie că să mă “naturalizez” cât mai mult în societatea suedeză! Pot să spun că am fost fericită să scap de corupția cu care eram obișnuită din România. A fost și este o eliberare să poți să mergi la medic și să fii tratat într-un spital fără să te gândești că trebuie să ai ceva bani într-un plic!

Mă simt bine aici ca mama singură, nu mă întreabă nimeni în mod constant de ce nu mă recăsătoresc, de ce nu-mi “refac viața”…

Sunt și diferențe, spre exemplu: frica suedezilor de conflicte, dar am învățat să trăiesc cu ele, și să-i fac pe suedezii cu care vin în contact să mă cunoască, să mă accepte așa cu sunt și nu doar să mă tolereze. De aproape 10 ani am și cetățenie suedeză și de atunci simt că pot să le vorbesc de la egal la egal și, dacă nu le convine opinia mea, le spun că avem aceleași drepturi și că uneori e chiar OK și sănătos să nu fim de acord în tot (It’s ok to disagree, too!).

Unde lucrezi acum?

În prezent, lucrez la cel mai renumit liceu din Malmö, S:t Petri Skola și sunt Economy și HR assistent. Nu este dream jobul meu, nu e un job pe care îmi doresc să-l fac până la pensie, chiar dacă este un job care îmi asigură stabilitatea financiară, încă aplic și caut un job mai bun. Am și pregătirea și experiența să pot face joburi mult mai complexe decât acesta.

Cum ți s-a schimbat viața după apariția pandemiei? 

În primul rând nu am putut să mai călătoresc. Am fost nevoită să-mi anulez câteva călătorii: în România, pentru pomana de doi ani a mamei și pentru o reuniune cu trei prietene dragi și pregătirea unui baby shower. Chiar regret că această călătorie nu s-a putut realiza, erau niște evenimente foarte importante pentru mine și din păcate au trecut și aceste momente nu mai pot fi recreate cu altă ocazie.

Apoi, o vacanță în Rusia, planificată în cele mai mici detalii și pe care abia o așteptam. Îmi doream de foarte mult timp să vizitez Rusia, să mă plimb pe străzile Moscovei și Sankt Petersburgului, să vizitez muzeele lor vestite pentru tezaurele de o inestimabilă valoare și frumusețe și să merg la Teatrul Bolșoi. Exact în ziua când am primit viza, țară după țară anunța lockdown, așa că în loc să încep să-mi fac bagajele am început să anulez zboruri și hoteluri.

Am mai amânat un weekend la Lisabona, la my gorgeous Portuguese, cu care am o relație la distanță de aproape șapte ani și cu care nu știu când mă voi putea revedea, și o călătorie în Ucraina cu corul în care cânt de aproape patru ani și unde trebuia să reprezentăm Suedia la un festival și să sărbătorim ziua națională a Suediei împreună cu alți suedezi care trăiesc acolo și cu oficiali ucrainieni la ambasada suedeză de la Kiev.

În fine, voi rata și vacanța de vară în Brazilia. Noroc că nu am apucat să cumpăr biletele de avion și hotelurile. Planificasem să cumpăr biletele exact în zilele când țară după țară începuse să impună carantina.

Consecințele au fost că am început să lucrez de acasă, repetițiile și concertele cu corul au fost anulate, fiica mea a început școala la distanță. Lucratul de acasă mi place mult, ăsta e cam singurul lucru pozitiv care mi s-a întâmplat și sper ca după pandemie să pot combina munca în regim work from home cu mersul la birou.

Povestește-ne despre măsurile luate de autorități aici. Ce s-a închis, ce a rămas deschis, ce s-a schimbat?

Suedia a ales, după cum se știe, o strategie diferită, fără carantină. Decizia nu a fost luată politic ca în alte țări, ci strategia se bazează pe recomandările Folkhälsomyndigheten (The Public Health Agency) și responsabil este epidemiologul Anders Tegnell. Autoritățile au emis mai multe recomandări, și anume:

– lucratul de acasă pentru domeniile unde acest lucru este posibil;

– reducerea deplasărilor între orașe și localități mai mici;

–  persoanele de peste 70 ani să nu iasă din locuințe decât în cazuri excepționale, iar rudele să se abțină în a-i vizita;

– să nu plecăm în călătorii care nu sunt absolut necesare în nici o țară până la 15 iulie.

Au fost interzise:

• evenimentele cu mai mult de 50 de persoane, chiar și cele private (toate evenimentele și competițiile sportive au fost anulate, sălile de concert, conferințe și cinematografele au fost închise);
• vizitarea celor care se află în case de bătrâni.

S-a trecut la învățământ la distanță în licee și facultăți. Grădinițele și școlile elementare au rămas deschise și funcționează la program normal. În grădinițe s-a hotărât ca programul să se desfășoare cât mai mult în aer liber.

Nu s-au închis restaurantele și barurile, ci au fost obligați să asigure servirea la masă și să se asigure distanțarea fizică între clienți.

Mall-urile nu au fost închise, dar unele magazine au ales să reducă programul de lucru și să impună distanțarea fizică între clienți.

Sălile de sport nu au fost închise, dar unele au ales să închidă din proprie inițiativă. Eu, de exemplu, am mers la un curs de înot pe care l-am făcut fără probleme până la sfârșitul lunii aprilie, așa cum era programat.

Parcurile și zonele de agrement nu au fost închise.

Unele hotelurile au început să primească oaspeți care aveau nevoie de cazare pe termen mai lung și la un preț mai mic decât în mod normal.

Nu este recomandat să purtăm măști și mănuși chirurgicale.

Cum au reacționat suedezii la deciziile de relaxare în fața pandemiei?

Aici nu a fost vorba de nicio relaxare, din moment ce Suedia nu a impus carantină. Dar există două tabere: experți și oameni care consideră corecte și suficiente măsurile impuse și o altă tabăra de experți și oameni care consideră că măsurile nu au fost suficiente și că și Suedia ar fi trebuit să impună carantină așa cum s-a procedat în celelalte țări scandinave. Există și aici oameni care, cu toate nu aparțin grupei de risc, s-au carantinat din proprie inițiativă.

Au fost luate și măsuri economice de ajutorare a persoanelor afectate sau care și-au pierdut serviciul sau business-ul din cauza pandemiei. S-a hotărât eliminarea karensdagen, adică prima zi de îmbolnăvire, și posibilitatea de a sta acasă în caz de îmbolnăvire până la 21 de zile, fără adeverință medicală pe perioada pandemiei. Primăriile au primit fonduri suplimentare, se fac investiții masive în infrastructura rutieră, feroviară și de comunicație prin internet.

Cu care dintre măsuri ai rezonat și care te-au contrariat?

Măsura lucrului de acasă mi-a plăcut cel mai mult! Și, personal, cred că și măsura de a-i izola pe cei de peste 70 de ani și care aparțin grupei de risc a fost și este corectă.

Am fost mulțumită că nu au recurs la carantină și am înțeles și motivele pentru care o asemenea măsură nu a fost luată. Lumea aici trăiește așteptând să treacă iarna și întunericul și impunerea carantinei exact în perioada când în sfârșit soarele apare și toată lumea vrea să stea la aer și la soare ar fi fost inumană! În Suedia, aproximativ 30 de persoane pe săptămână se sinucid! Vă puteți da seama ce efecte dramatice ar fi putut avea o carantină exact în perioada de primăvară!

Nu știu exact ce efect concret a avut și are mutarea în totatlitate în on-line a cursurilor pentru licee și facultăți în condițiile în care nu s-a impus carantină. Având o adolescentă acasă, văd cum în fiecare zi oricum merge afară după cursurile online. Am încercat să o fac să înțeleagă că e important să își limiteze cât mai mult deplasările în această perioadă, dar din moment ce știe că nu-i este interzis să meargă afară, nu pot face mai mult.

Ce ar fi putut face autoritățile mai bine, în opinia ta?

Eu consider că au eșuat în a proteja persoanele în vârstă aflate în casele de bătrâni și asta pentru că la început nu au luat măsuri corecte. Personalul nu a avut echipament adecvat când i-au îngrijit pe acești bătrâni și așa i-au infectat. Și de aici și numărul mare de decese în Suedia.

La ce aspect s-au descurcat cel mai bine? Cum ai perceput comunicarea?

Autoritățile au comunicat, au lucrat împreună și au comunicat populației strategia și măsurile adoptate. Au fost și sunt și aici momente când au fost luate sau se iau măsuri controversate, mai ales în ce privește echipamentul de lucru al personalului medical și testarea și diagnosticarea persoanelor suspecte de COVID-19. La începutul pandemiei nu testau persoanele care erau suspecte de COVID-19. Am cunoștințe care au fost în vacanță la ski exact în zonele cele mai afectate din Europa și când au început să aibă simptome au mers la medic și au fost trimise acasă fără nicio testare. În prezent sunt testați numai cei care aparțin grupei de risc și internați în spital numai cei care ajung la complicații. Nici personalul medical nu este testat suficient și chiar cunosc personal o asistentă medicală care lucrează la Terapie Intensivă în spitalul din Malmö și care s-a infectat cu coronavirus. A fost reprimită la lucru după aproape două săptămâni fără nicio testare în prealabil.

Autoritățile s-au mobilizat însă și au fost pregătite mai multe locuri pentru terapie intensivă în spitale, au construit spitale de campanie în marile orașe, au recrutat mai mult personal medical și au crescut salariile acestora pe perioada pandemiei.

La televizor nu suntem bombardați în continuu cu știri și comunicări legate de evoluția pandemiei. Foarte rar se spune la știri câte cazuri sunt, câte decese noi au fost înregistrate.  Pe canalulul național de televiziune SVT1 la orele 14 în fiecare zi se transmite în direct o conferință de presă la care participă în primul rând epidemiologul Anders Tegnell și unde se comunică populației cum se lucrează activ pentru a reduce răspândirea viruslui, ce măsuri sunt în vigoare, eventuale noi măsuri, care este situația curentă, răspund la întrebările reporterilor etc.

Cum se va încheia anul școlar în Suedia și la ce vă așteptați din toamnă?

Toate testele naționale au fost anulate aici, iar profesorii au fost nevoiți să întocmească teste proprii și să găsească noi modalități de examinare pentru a putea pune note și finaliza anul școlar. În Suedia nu se dă examen de bacalureat sau de intrare la facultate, așa că notele care sunt de fapt niște litere de la A la F și care se transformă apoi în puncte sunt foarte importante. Cei mai afectați sunt cei din anii terminali, dar s-au luat măsuri ca și aceștia să-și finalizeze studiile și să își continue viețile. Festivitățile de absolvire au primit OK să se desfășoare, dar în condiții de distanțare fizică și cu un număr redus de participanți.

Pentru toamnă încă nu este nimic hotărât, dar se zvonește că se va continua cu învățământul la distanță pentru licee și facultăți.

Care e situația în acest moment în țară?

Azi (n. red.: 20 mai 2020) Suedia are 30 952 cazuri, din care 6 751 însănătoșiri și 3 784 morți.

Situația economică este însă gravă, ca mai peste tot în lume. Șomajul a ajuns la cel mai înalt nivel din istorie și crește de la zi la zi, azi este la 7,1% ,iar rata de împrumut a țării este estimată să ajungă anul acesta la 50% din PIB.

Pe la sfârșitul lunii aprilie s-au făcut teste pe un eșantion de populație din Stockholm și sudul Suediei, iar rezultatele arată că Suedia încă nu a ajuns la nivelul sperat de imunizare (imunizarea de turmă), ci doar de 7%.

Se vorbește foarte mult acum despre găsirea unei strategii de vaccinare a populației imediat ce va fi găsit un vaccin.

De ce anume îți e cel mai dor și nu poți face acum?

Îmi este foarte dor să călătoresc, să-mi fac bagajele și să o tulesc de acasă, să mai iau o pauză de la viața de aici. Îmi este dor de familia din România și de portughezul meu și e greu să accepți că nu poți cumpăra un bilet de avion și să pleci fără probleme să îi vezi. Sinceră să fiu, îmi este și frică să vin în România acum, pentru că tatăl meu este destul de bolnav și aș putea risca să-l infectez, așa că trebuie să stau departe până ne vom putea revedea în siguranță. Și îmi mai este și frică să nu i se întâmple ceva acum și să nu pot ajunge la timp în România.

Acum, când majoritatea țărilor anunță redeschiderea granițelor și ridicarea restricțiilor pentru turism, mă tem că noi, locuitorii Suediei, nu prea vom mai fi primiți pe nicăieri, pentru că multe țări consideră că Suedia a pierdut controlul asupra epidemiei și că noi reprezentăm un risc. Norvegia deja a declarat zilele trecute că turiștii suedezi sunt un risc și că mai bine să stăm acasă!

Îmi este dor și să merg la cor, la repetiții și de concertele frumoase la care aveam sute de spectatori și pe care din păcate a trebuit să le anulăm.

Ce ai să faci prima oară când îți vei putea recăpăta libertatea în totalitate?

Să călătoresc! Am atâtea destinații în cap și încă nu am reușit să o aleg pe prima spre care voi decola, dar va fi cu siguranță cât mai departe.

Sper că situația să se mai relaxeze până în toamnă și să putem călători fără atâtea restricții și reglementări. Fratele meu, împreună cu soția lui, așteaptă acum primul copil, iar eu voi deveni mătușă și chiar îmi doresc să fiu acolo cu ei, să trăim acest unic moment împreună.

 

O poți urmări pe Theea și pasiunea ei pentru oameni și călătorii aici:
Blog: https://wevoyagingtheworld.com/

Facebook: https://www.facebook.com/wevoyagingtheworld

Instagram: https://www.instagram.com/wevoy.agingtheworld

Fotografii: arhiva personală