Alist Designers boutique: Snob. – o poveste despre ambiție, perseverență și unitate

Alist Designers boutique este spațiul în care creatorii locali vin atât cu piesele-cheie ce ies din ateliere lor, dar mai ales cu poveștile din spatele brandurilor. Astăzi am stat de vorbă cu Florian Toma, co-owner Snob., care ne-a dezvăluit o parte din ce înseamnă experiența designerului-antreprenor pe piața românească, perspectiva din care privește concurența, dar și care sunt provocările unui astfel de proiect. Îți reamintim că poți găsi piesele Snob. în spațiul din București Mall Vitan până la finalul acestei luni.

Cum a început povestea Snob.? Care a fost momentul în care ați hotărât să vă uniți forțele și să creați un brand? 

Ne-am cunoscut la târgurile de designeri care se țineau prin centrul istoric cu vreo 10 ani în urmă. Eram ambii la început de drum, eu făceam genți de câțiva ani la nivel de hobby, Iza avea de câțiva ani brand-ul de bijuterii Eneada. Eram într-o fază de experimentare, nu aveam un stil bine definit dar produsele noastre s-au vândut de la primele participări la targuri pentru ca erau diferite de ce era pe piață. La scurt timp după ce ne-am cunoscut am hotărât să închiriem împreună un mic spațiu în centrul istoric, pe strada Gabroveni, unde ne-am amenajat atelierele. Erau vreo 20 de metri pătrați și chiria era destul de mică încât sa ne-o permitem. Poveste SNOB., practic, a început în acel moment chiar dacă noi nu știam încă. Din acel moment am devenit o echipă, am zugravit și am pus parchet împreuna, eu am improvizat chiar și instalația electrică în timp ce Iza a vopsit tocurile ferestrelor. Am stat un an de zile în acea locație, lucram amândoi pana pe la 2 – 3 noaptea, cu muzica de la barurile de pe stradă pe fundal și, când ieseam de acolo ca să mergem spre casa, obosiți după orele de muncă, trebuia să ne strecurăm prin mulțimea de petrecareți și hostesele care ne invitau să ne așezăm să bem ceva la terasa lor. În weekend-uri mergeam de obicei la targuri, unde ne înscriam împreuna pe același loc ca să economisim banii de taxă. Din punct de vedere personal, la acel moment, eram doar amici și colegi și eram fiecare prospăt ieșiți dintr-o relație. După aproximativ un an, ne-am dat seama ca formăm deja un cuplu, atât în viața profesională cât și în cea personală și am decis să ne mutăm împreuna, mutând și atelierul acasă pentru a reduce cheltuielile, având în vedere ca vânzarile nu erau încă grozave și noi nu aveam altă sursă de venit.

La scurt timp după ce ne-am mutat împreună a luat naștere brand-ul SNOB.. Eu am studiat design grafic în Italia, la facultatea de Arhitectura din Torino, așa că partea de branding mi-a revenit. Îmi amintesc ca la unul dintre primele târguri a trecut pe la stand-ul meu o fată, fashion blogger, care, uitându-se la geanta Origami, mi-a zis că are un design deosebit, dar că nu i se pare potrivit faptul că pe ea scrie „Florian”. Asta m-a făcut să mă întreb dacă nu cumva ar trebui să găsesc un nume mai potrivit pentru brand-ul meu.

Mi-am propus sa găsesc un nume scurt, internațional și de un oarecare impact care să-l facă ușor de amintit. Din mai multe variante „Snob” era cea pe care o preferam dar nu am avut imediat curajul de a o folosi din cauza conotației negative pe care o are, mai ales în România. Cuvântul „snob” inseamnă însă și pretențios, existând, de exemple, expresii ca „music snob” pentru a descrie o persoană selectivă, care ascultă doar muzică de calitate. Aceasta a fost semnificația pe care am dat-o brand-ului nostru și pe care marea majoritate a clienților noștri au ințeles-o, regasind-o în design-ul minimalist și atemporal și în atenția la detalii și la finisaje pe care punem accent.

Așa cum ideea de nume a brand-ului a venit de la o părere venită din exterior, și decizia de a ne re-brand-ui a venit în urma unor feedback-uri. Eram la un targ la Casa Universitarilor cu o colectie de genți făcute, din lipsă de buget, din resturile de piele de prin atelier și de care nu eram foarte mulțumit. M-au vizitat atunci doua persoane cu care ne cunoșteam și care erau din domeniul nostru și ambele și-au exprimat, în mod fin, dezamăgirea față de colecția mea. Apoi a venit la masa Izei un fashion stylist care căuta piese pentru o ședință foto și care, din zeci de bijuterii, a ales singura bijuterie minimalistă pe care o avea pe masă. Am ieșit atunci afară, în curte, și am fumat vreo două țigări, nervos pentru că simțeam că este necesar să facem rapid un pas înainte. M-am întors înăuntru la Iza cu o propunere pe care ea a acceptat-o imediat: „Renunță la „Eneada”, renunț și eu la „Florian” și hai să pornim de la zero sub un singur brand, Snob, să adoptăm un stil unitar, minimalist și să ne facem treaba cât mai bine, fară compromisuri!”

Am hotărât sp lansăm noul brand la cel mai bun târg de Crăciun din Bucuresti, care urma să se țină la două luni de la acel moment. Am investit toți banii pe care îi aveam în materiale, cărți de vizită, pungi personalizate, etc. Am plătit doua locuri la târg și am construit o mare masă de expunere din polistiren gri pentru a avea cât mai multă vizibilitate. Fiecare a lucrat la propriile produse fără să ne mai consultam, doar  amintindu-ne ce ne propusesem la început, și la final a ieșit o colecție unitară care părea rezultatul unei singure minți. Am vândut aproape toate produsele în acele două zile de târg, succesul fiind imediat și confirmandu-ne, în mod clar, ca am ales direcția corectă.

Care a fost cea mai mare provocare de până acum? 

Viața de designer în Romania este o provocare continuă. Noi am pornit la drum fără un buget inițial și fără o sursă de venit. În teorie noi suntem designeri, ar trebui sa desenam modelele și atât. În practică, noi producem personal produsele, ne ocupăm de achiziția materialelor, de grafica, de fotografiile produselor, de gestionarea website-ului, de promovare și social media, de facturare și contabilitate, cărăm marfa la targuri, vindem la stand, facem PR și probabil încă câteva activități pentru care, în teorie, ar trebui sa avem angajați sau colaboratori. Iza este chiar și model pentru ședințele noastre foto. Suntem conștienți ca următorul pas pe care trebuie să-l facem este mărirea echipei.

În acest context, cea mai mare provocare a fost să gestionăm succesul. Știu ca nu suntem rockstars sau vedete de la Hollywood dar, la o scara mult mai mica, am simțit de multe ori ca nu facem față caruselului în care ne-am băgat. Nu provenim din familii de antreprenori, părinții noștri au fost angajați  dar noi am crescut ambii cu convingerea ca nu suntem făcuți sa avem job. În momentul în care am lansat SNOB. am avut confirmarea ca avem șansa de ne realiza visul și am început sa muncim la turație maximă. Primii cinci ani am muncit și atât, în anumite perioade câte 16 ore pe zi, practic doar munceam și dormeam, epuizând ultimele rezerve de energie în interacțiunea cu clientii la târguri. Am renunțat în mare parte la viața socială, la evenimentele la care eram invitați, la ieșirile cu prietenii sau cu familia iar vacanțele erau de cele mai multe ori niște retrageri la munte, în pustietate unde nu trebuia sa zâmbim la poze sau sa fim îmbrăcați impecabil. Am pus punct acestei perioade abia în momentul în care ne-am dat seama ca și relația noastră avea de suferit în aceste condiții, noi devenind mai degrabă colegi de munca decât iubiți. Din fericire ne-am dat seama de acest lucru la timp și am decis sa luăm o pauza de un an de zile care s-a prelungit cu încă doi ani de pandemie.

Am revenit pe piață imediat după pandemie și, după o scurtă perioada de readaptare, am constatat ca experiența acumulată și lecțiile învățate ne permit sa continuăm povestea SNOB. cu rezultate din ce în ce mai bune dar și cu echilibrul corect între viața profesională și cea personală.

Cum simțiti competiția pieței locale în acest moment, având în vedere că sfera accesoriilor atrage din ce în ce mai mulți artizani și designeri?

Aici sunt mai multe aspecte. Părerea mea este că în Romania designul nu este încă matur precum cel din țările occidentale și spun asta după ce am crescut în Italia, țara design-ului. În Romania există încă o diferențiere accentuată intre designul românesc și designul de afară. Exista târguri de design românesc, magazine de designeri români și conceptul de promovare a designerilor români. În Italia, de exemplu, nu există așa ceva pentru ca ei sunt la un nivel foarte înalt în acest domeniu și pentru consumatorul italian, eticheta „Made in Italy” este o garanție de calitate. La noi asta este valabil doar în industria alimentară, unde produsele românești sunt în multe cazuri mult mai calitative decât cele importate. În domeniul design-ului suntem puțin în urmă datorită istoriei noastre. Clientul este încă puțin reticent la produsele noastre de design, se asteaptă să fie mai slab calitative și eventual mai ieftine. Acest lucru a început însă se sa schimbe în ultimii ani și au apărut pe piața producători din ce în ce mai buni și, în consecință, clienți din ce în ce mai increzatori în designul românesc.

În acest context, eu cred  că nu este încă momentul să ne facem concurență intre noi, ba din potrivă, să ne unim și să ne ajutăm. Suntem încă în faza în care trebuie sa convingem clientul ca suntem la fel de buni ca designerii internaționali. Eu mă bucur de fiecare dată când descopăr un designer roman bun pentru ca asta ridică, înmod automat, nivelul de imagine a tuturor. Cu cât mai mulți clienți au experiențe pozitive în legătura cu un produs romanesc, cu atât mai mulți vor cumpăra de la noi, care facem încă toți parte din acest grup de „designeri români”. Abia in momentul in care, pentru clientul român, optiunea unui produs  de design românesc va cântări la fel ca și opțiunea unui produs de design importat ne vom putea face concurență intre noi.

Noi, mergând la târguri, avem un contact direct cu concurența noastră și am ales sa avem o atitudine constructivă față de ea. De multe ori am văzut colegi mai bine pregătiți decât noi la anumite aspecte și am învățat de la ei, încercând să devenim mai buni. Alte ori am ales sa dăm sfaturi unora care erau la început de drum. Am consolidat prietenii cu colegi care fac genți sau bijuterii și am făcut schimb de experiență și informații, fapt care a fost în avantajul tuturor. Există apoi și cazuri mai puțin fericite. Sunt foarte dese cazurile în care designeri copiază modele unii de la alții, demonstrând lipsă de imaginație, de talent și de verticalitate. În anumite cazuri, văzând o oportunitate în activitatea noastră,  sunt persoane care se prezintă cu produse importate din China pretinzând ca sunt creații propri. În timp există, însă, o triere naturală și cine trișază este, mai devreme sau mai târziu, penalizat în primul rând de client și apoi de comunitate, ajungând într-un final sa nu se bucure de succesul dorit. Nu există scurtături în acestă meserie, fără foarte multă muncă nu ai cum sa reușești.   

Cum receptează publicul din România estetica minimalistă? 

Din ce în ce mai bine. Oarecum mi se pare ca a fost mai ușor pentru client sa asimileze anumite valori estetice decât a fost pentru designeri. Este cumva destul de greu să identifici anumite detalii care conferă o valoare estetică unui produs și apoi să integrezi acele detalii în produsul tău. Pentru client este însă puțin mai ușor sa aleagă acele produse care îi oferă o anumită senzație pentru că nu trebuie să analizeze exact din ce cauză este atras de acel produs, pur și simplu își urmează instinctul.

Iza, de exemplu, când deseneaza bijuteriile, alege anumite elemente sau tehnici de asamblare mai complicate din punct de vedere tehnic decât varianta standard. Este vorba de anumite reguli estetice, pe care ea le stapâneste foarte bine datorită studiilor de arhitectura și, cred eu, datorită unui talent înnăscut. Când i-am sugerat sa renunte la acele detalii pentru a eficientiza procesul de producție mi-a demonstrat că fără acele detalii, aparent nesemnificative, produsul nu mai avea același echilibru estetic. Am înțeles atunci mai bine sclipirea din ochii clientelor în momentul în care ajung în fața mesei cu bijuterii și mi-am dat apoi seama ca și eu fac același lucru în proiectarea modelelor mele de geanti. Aceste mici detalii estetice fac diferența dintre un produs industrial, produs în cantitați mari și, drept urmare, eficientizat, și un produs artizanal. Publicul din Romania cu o cultura estetică peste medie este foarte receptiv la aceste detalii și, în foarte multe cazuri, după prima achiziție, ne devin clienți fideli. Nu de puține ori acești clienți și-au exprimat mirarea când au înțeles ca suntem români și produsele noastre sunt făcute de noi, aici în Romania.

Dacă ar fi să faceți profilul clientului/clientei ideale, cum ar fi această persoană? 

Cred că, parțial, am răspuns deja acestei întrebări în răspunsurile anterioare. Clienta ideala este o persoană cu un gust estetic oarecum evoluat, care poartă produse de design internaționale, dar care nu ezită sa cumpere design românesc atunci când acesta este la nivelul așteptărilor și este dispusă să plătească prețul corect, ținând cont, de faptul că un produs artizanal implică costuri de producție proporționale cu calitatea oferită. De asemenea, clienta ideală, are o personalitate bine definită și o încredere în sine care să o facă să tindă spre o unicitate în ceea ce privește imaginea proprie și nu spre o uniformizare la tendințele de masă. În concluzie clienta ideală este cea „conștientă” de ceea ce cumpară  de la noi, pentru că în acest fel ea va purta acel accesoriu în mod corect, cu atitudinea corectă și în contextul corect, devenind involuntar cel mai bun brand ambassador al brandului nostru.

Ce puteți să îmi spuneți despre piesele pe care le-ați adus la Alist Designers boutique?

De când am revenit pe piață, am ales sa prioritizăm, în primă fază, partea de bijuterii deoarece eu a trebuit să mă ocup preponderent de partea de branding, asta însemnând grafică, ambalaje, mobilier de expunere și gestionarea magazinului online. Această decizie a fost luată și din punct de vedere practic, având în vedere ca spațiul de expunere la targuri este limitat și putem expune un număr mai mare de modele de bijuterii, limitând modele de genți. Din toamnă, însă, vom reveni cu noi modele de genți, la care deja lucrez în paralel. Așadar, la Alist Designers Boutique, suntem prezenti cu toată colecția noastră de bijuterii și câteva modele de genți, rămase din ultima colecție, la care am oferit clienților o reducere de 33%. Colecția de bijuterii este una foarte variată: avem bijuterii din argint în stil minimalist, îmbogățit de elemente precum pietre semiprețioase, perle naturale, lemn de nuc sau ceramică. Avem și o mare varietate de chockere invizibile, coliere la baza gâtului din naylon transparent cu elemente din argint, perle și pietre semiprețioase, care au mare succes în ultima vreme, fiind bijuterii care atrag multe priviri dar, în același timp, sunt foarte ușor de purtat în stilul de viață dinamic de zi cu zi din mediul urban.

Invitația de a expune la Alist Designer Boutique a fost prima noastră oportunitate de a fi prezenți într-un mall comercial, unde am avut ocazia să ne confruntăm cu un public foarte eterogen în comparație cu cel de la targurile de design și, în acealși timp, a fost o provocare desfasurarea activității într-un spațiu dominat de marile brand-uri internaționale, pe care, cum spuneam mai devreme, le consider adevărata noastră concurență directă. Vânzările înregistrate în primele săptamani ne-au confirmat deja ca suntem pe calea cea buna, că există loc pentru noi pe piața de fashion design din România și ca ne bucurăm de tot mai multă atenție din partea publicului.

Foto: PR