Adrian Ghenie: „Nu-mi place să am propriile tablouri pe pereți”

A pictat tablouri care s-au vândut cu milioane de dolari. Este, probabil, cel mai cunoscut artist român al zilelor noastre. Nu-i plac deloc interviurile. Și este, în discuțiile relaxate, fără camere și microfoane, un om cât se poate de simpatic și amuzant. Adrian Ghenie a fost prezent la deschiderea primei sale expoziții personale în România, „Adrian Ghenie: The Impossible body / Corpul imposibil”, la Timișoara, care poate fi vizitată până pe 18 iunie 2023. 

Artistul, în dialog cu publicul

Când ție chiar nu-ți plac interviurile, să stai mai bine de o oră să răspunzi întrebărilor venite din partea mass-media și din partea oamenilor obișnuiți, unii veniți special la Timișoara pentru întâlnirea cu artistul… este de-a dreptul un tur de forță. De ce a ales corpul ca temă a lucrărilor lui, cum ne raportăm la tehnologie și AI, ce înseamnă pentru el „acasă”, despre artă, inspirație, activism și despre cum… nu-i place să-și aibă propriile tablouri pe pereți a povestit artistul român Adrian Ghenie. „Niciodată nu am avut lucrări de care nu m-am putut despărți, de-ale mele. Cred că în total am doar vreo patru lucrări păstrate într-o cutie, acasă, nici măcar nu le-am scos să le pun pe pereți. La un moment dat am închiriat un apartament care avea niște tablouri pe pereți din acelea cu toamna pe lac, cu peisaje. Și prietenii care veneau la mine erau extrem de surprinși, însă pentru mine nu conta, nici nu le vedeam. Nu-mi place să am propriile tablouri pe pereți”.  

Despre transformarea corpului uman în raport cu tehnologia

În „Adrian Ghenie: The Impossible body / Corpul imposibil” artistul continuă subiectele inspirate de perioada pandemică și izolarea în spațiul domestic, când singura legătură cu „lumea” avea loc prin dispozitivele digitale. „Există un limbaj al corpului cu totul nou în ziua de astăzi, îl vedem în jurul nostru și l-am adoptat cu toții. Obsesia pentru corpul uman a existat în istoria artei de secole – dacă te gândești cum au fost surprinse siluetele la egipteni, în antichitate, posturile pe care le vedem în artă pe parcursul secolelor. Azi, corpul e strâns legat de tehnologie, iar conexiunea cu ea ne oferă o altă postură. Și trebuia să surprind acest lucru. Atunci am început cu ceva ce nu mai făcusem până atunci, cu desenul”, explică pictorul român alegerea temei pentru această expoziție de la Timișoara.  

„Cred că s-a schimbat modul în care ne uităm la artă. Ne uităm la lucrările de artă prin intermediul telefonului, așa cum ne uităm și la alte lucruri din viața noastră”, spune artistul. „Și cred că, dacă ar mai veni o pandemie, să am timp să mă gândesc doar la un lucru pe care să-l pictez, ăsta ar fi telefonul mobil. Are o textură imposibilă, aproape n-are traducere; e o suprafață goală, încărcată psihologic, nu material. Sau o telecomandă”, spune zâmbind Ghenie, ale cărui personaje din tablourile din expoziție par aproape niște „monștri”, unii care sunt legați de tehnologie, de laptop telefon sau ecranul televizorului. 

Despre spiritualitate și activism în lumea artei

„Oricât am încerca noi, oamenii, să fim de raționali nu poți trăi fără componenta irațională. Adică vii acasă după o zi și te uiți la un episod din Game of Thrones, ai nevoie să te duci o oră într-o altă lume. Eu am văzut cum venea o vecină la mama și îi ghicea în cafea, dădeau în cărțile de tarot. Poți spune că nu există așa ceva, dar… care ar fi sensul, de ce ar trebui să dispară una ca să existe cealaltă latură?”, răspunde Adrian Ghenie întrebării dacă ar trebui să ne trăim viața limitați de o distincție clară între lumea rațională și cea spirituală, mistică. 

„Vezi ceva ce la un moment dat te inspiră, te stimulează și ai vrea să faci și tu varianta ta a acelui lucru. Este un fel de gelozie, da. Dar gelozia e, pe de altă parte, unul dintre motorele esențiale ale artistului”, spune Adrian Ghenie referitor la referințele picturii lui, la sursele care îl inspiră, amintind de Bacon și Van Gogh ca unii dintre artiștii care îl inspiră și îl stimulează. 

„E o chestie care anunță ceva”, spune Ghenie despre protestul activiștilor de la Just Stop Oil care au aruncat cu sos de roșii peste Floarea Soarelui a lui van Gogh în Londra. „Vezi, Van Gogh e unul dintre acei «sfinți» ai picturii, artist chinuit, a murit sărac. Faptul că au aruncat sos de roșii pe Van Gogh e ca un semnal că nu mai există sfinți în pictură. Ce impact o să aibă asta asupra artei? Probabil unul major, dar nu cred că nu o să îl vedem acum, ci peste ani. O să fie ceva de genul: nu vom mai cruța pe nimeni. Noi avem senzația că dacă un lucru este frumos, acesta o să scape cu siguranță, o să fie salvat. Însă istoria ne arată că n-a fost așa: din marile opere ale antichității n-au scăpat prea multe. Să nu ne facem iluzii că educația de azi sau societatea evoluată va scăpa operele de artă de o astfel de judecată.”

De știut: 

Expoziția poate fi vizitată în intervalul 20 aprilie – 18 iunie în incinta Pavilionului ISHO, între orele 12:00 – 18:00, de miercuri până duminică, accesul pentru public fiind gratuit. „Adrian Ghenie: The Impossible body / Corpul imposibil” va beneficia și de un program de mediere, ce va fi anunțat pe parcurs, și de tururi ghidate, în fiecare zi de sâmbătă, între orele 17:00–18:00. 

„Această expoziție se conjugă în mod fericit cu una dintre temele Bienalei Art Encounters de anul acesta, unde arta și tehnologia se întrepătrund, reflectând asupra instrumentelor gândirii contemporane. Noile picturi și desene ale lui Adrian Ghenie extind aceste gânduri spre anatomia corpului uman, spre o deconstrucție și reconstrucție a ei ca hibrid inevitabil, spune Diana Marincu, curatoarea expoziției și directoarea artistică a Fundației Art Encounters.

Despre artist:

Adrian Ghenie s-a născut în 1977 la Baia Mare și trăiește actualmente la Berlin. Melanjul de abstract și realism al lucrărilor sale generează adesea picturi psihologice, profund tulburătoare. Adrian Ghenie a expus în mari instituții de artă ale lumii, printre care: Accademia di Francia a Roma – Villa Medici, Roma; Centro de Arte Contemporáneo (CAC) Málaga; Muzeul Ermitaj din Sankt Petersburg; Museum of Contemporary Art (MCA), Denver; Stedelijk Museum voor Actuele Kunst (S.M.A.K.), Ghent; Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC), București; Tate Liverpool. În 2015 a reprezentat România la Bienala de Artă de la Veneția cu proiectul Darwin’s Room.