Afecțiunile renale înseamnă risc crescut de complicații în caz de îmbolnăvire cu Covid-19 – Dr. Grigore-Costin Tomulescu

Ultima perioadă ne-a pus sănătatea la încercare: sedentarismul cauzat de izolarea socială, dieta dezechlibrată, cu mult junk-food comandat acasă, consumat în fața televizorului, iar toate acestea au efecte grave asupra sănătății noastre renale. Dr. Grigore – Costin Tomulescu, medic nefrolog, disponibil pentru evaluări la distanță pe platforma Medicentrum.ro face recomandări importante pentru evaluarea și menținerea stării de sănătate.

 

Care sunt simptomele care ar trebui să ne facă să căutăm un nefrolog?

Simptomele sau semnele cel mai des întâlnite care arată necesită discuției cu un medic nefrolog sunt:

– Mirosul neplăcut al urinei ce poate apărea în infecțiile de tract urinar sau mirosul modificat al urinei atunci când se asociază cu diabetul zaharat;

– Culoarea modificată a urinei, care în mod normal este clară și de culoare galben deschis. Modificarea culorii în maro poate indica spre exemplu afecțiuni hepato-biliare. Urina de culoare verde poate apărea în urma folosirii unor medicamente precum albastrul de metilen sau în infecția urinară cu anumite bacterii.

– Tulburările de micțiune, precum creșterea frecvenței urinărilor, senzația de usturime la urinare, durerea din timpul urinării, retenția și incontinența urinară și nevoia imperioasă de a urina.

– Hematuria, prin care se înțelege prezența sângelui în urină, poate indica de la prezența unei infecții urinare și până la probleme renale complexe.

– Edemele care apar atunci când excesul de lichide din organism nu mai poate fi eliminat cu ușurință, acestea fiind reținute în corp. Cele mai frecvente localizări ale edemelor sunt la nivelul pleoapelor, feței, membrelor inferioare, fiind mai accentuate dimineața.

– Durerea lombară, prezentă în afecțiuni renale precum colica renală, litiaza renală sau pielonefrita acută.

 

Care sunt cele mai frecvente probleme cu care se confruntă pacienții care vă contactează prin platforma de telemedicină?

Cele mai frecvente probleme cu care se confruntă pacienții care mă contactează pe platforma de telemedicină sunt creșterea creatininei serice și/sau a ureei sangvine, infecțiile urinare recidivante, litiaza renală, precum și nefropatia diabetică, prezentă la un pacient cu istoric îndelungat de diabet zaharat.

 

Care sunt analizele pe care ar trebui să le facem și la ce interval pentru a putea identifica o problemă renală din timp?

 

Analizele de bază recomandate atunci când dorim să evaluăm funcția renală sunt următoarele: creatinină, uree, acid uric, glicemia, hemograma, sumarul de urină și/sau urocultura precum și ionograma. Analiza care ne arată și ne orientează cu privire la funcția renală este reprezentată de creatinina serică. Atunci când aceasta este crescută, rinichii nu-și mai îndeplinesc funcția cu succes. Alături de creatinină, și ureea reprezintă un marker fidel al bunei funcționări a aparatului excretor renal. Hemograma oferă de asemenea informații prețioase legate de afectarea renală. O valoare scăzută a hemoglobinei poate indica asocierea afectării renale cu anemia, des întâlnită mai ales în boala cronică de rinichi. De asemenea, o creștere a leucocitelor poate însemna prezența unei infecții de tract urinar, fiind necesare un examen sumar de urină și o urocultură, acestea din urmă fiind alte analize extrem de prețioase în orientarea diagnosticului.

Intervalul de timp la care ar trebui să repetăm analizele depinde de asocierea altor afecțiuni. De exemplu, un pacient cu boală cronică de rinichi, hipertensiune arterială și diabet (cele mai frecvente afecțiuni asociate), cu anemie secundară, necesită reevaluare lunară.

Pacienții care prezintă doar un grad incipient de afectare renală, pot fi reevaluați la 3 sau 6 luni.

Pacienților care nu prezintă vreo afectare renală li se recomandă repetarea anuală a analizelor uzuale. Ca investigație imagistică, ecografia renală este cel mai frecvent utilizată, reprezentând o tehnică rapidă, neinvazivă și relativ ieftină de caracterizare a dimensiunilor, structurii și anomaliilor la nivel renal.

 

În ce măsură putem preveni bolile renale și cum anume putem face asta ?

 

În primul rând, consumul de lichide este extrem de important în prevenirea afecțiunilor renale. O persoană sănătoasă trebuie să consume zilnic aproximativ 2 litri de lichide, cea mai importantă fiind desigur, apa, și, desigur, evitând băuturile acidulate. Cel mai mare inamic al afecțiunilor renale este reprezentat de consumul de sare, care duce la retenția de sodiu în organism. Unui pacient sănătos i se recomandă o dietă normosodată (cu conținut normal de sare), în vreme ce unui pacient cu boală cronică de rinichi, spre exemplu, i se recomandă o dietă hiposodată (cu conținut scăzut sau chiar absent de sare). Așadar, extrem de importantă este dieta, recomandându-se un regim de viață echilibrat și fără excese, bogat în legume și fructe, cu evitarea excesului de grăsimi.

 

Ce factori influențează sănătatea renală?

Conform statisticilor, 1 din 10 români suferă de o afecțiune cronică a rinichilor, incidența bolii cronice de rinichi fiind mai crescută în rândul populației vârstnice. Factorii care influențează sănătatea renală sunt:

– Un consum adecvat de lichide (~2 litri/zi), mai mare în perioadele cu temperaturi crescute, cu evitarea consumului de alcool și a băuturilor acidulate;

– Alimentația în afecțiunile renale depinde de tipul acestora. Astfel, se recomandă: o dietă normosodată (conținut normal de sare) la un pacient sănătos și hiposodată (conținut scăzut de sare) la unul cu afectare renală; o dietă normoglucidică (consum normal de zaharuri) la un pacient sănătos și hipoglucidică (consum scăzut de zaharuri) la un pacient diabetic; o dietă normoproteică (aport normal de proteine) la un pacient sănătos și hipoproteică (aport redus de proteine) la unul cu boală cronică de rinichi în stadiu avansat; o dietă normolipidică (conținut normal de grăsimi) la un pacient sănătos și una hipolipidică (puține grăsimi) la un pacient dislipidemic;

– Sedentarismul se asociază și el cu afecțiunile renale, recomandându-se un nivel de activitate fizică în funcție de vârsta pacientului;

– În boala polichistică renală, de exemplu, care se manifestă prin prezența mai multor chisturi la nivelul unuia sau ambilor rinichi, precum și în alte boli renale, o componentă importantă e reprezentată de transmiterea ereditară;

– Tulburările ce pot apărea în timpul sarcinii variază de la o banală infecție urinară și până la stadiul final al bolii renale care necesită dializa, toate acestea fiind influențate de schimbările pe care sarcina le induce organismului;

– Stresul este, de asemenea, incriminat în afecțiunile renale, precum și în diabetul zaharat, care se asociază frecvent afectării renale.

 

De ce persoanele cu probleme renale au risc crescut de a face complicații în cazul contaminării cu Coronavirus?

Se știe că infecția cu COVID-19 afectează în primul rand plămânii, dar secundar și restul organelor, rinichii nefăcând excepție. S-a dovedit că pacienți cu cazuri severe de COVID-19 au avut funcția renală afectată, chiar și acei pacienți care nu se știau cu probleme renale, existând aici mai multe teorii asupra mecanismelor. Au fost și cazuri în care pacienții diagnosticați cu noul coronavirus au dezvoltat insuficiență renală acută și au necesitat dializă de urgență, în unele cazuri pacienții și-au recuperat funcția renală și nu au mai necesitat dializă. Datorită patologiei complexe și afecțiunilor asociate, pacienții diagnosticați cu boli renale sau dializați se află în categoria cu risc de complicații în cazul infectării cu noul Coronavirus SARS-CoV2. Din acest motiv, pacienții cu boli renale, dializați sau transplantați renal au un risc mai mare de a dezvolta complicații și de deces, aceștia trebuind să ia măsuri suplimentare de precauție pentru a limita posibilitatea de a contracta COVID-19.