Art Safari. Keep the Art Beat, o nouă ediție, din 7 martie 2025

Art Safari, cel mai amplu eveniment expozițional dedicat artei din România (dar și din Europa de Est), anunță prima ediție din 2025, în perioada 7 martie – 27 iulie. Noul sezon propune un program de excepție: retrospective aniversare ale maeștrilor artei românești, Ioan Andreescu și Ion Țuculescu, Pictori uitați – comori ascunse ale artei românești, Young Blood 4.0, dedicat noului val de artiști contemporani, dar și „Împotriva curentului” – expoziție de fotografie.

Poveștile artei sunt redate publicului prin experiențe speciale marca Art Safari: tururi ghidate nocturne și de zi, ateliere de artă pentru adulți și copii, brunch-uri duminicale. 

Biletele au fost puse deja în vânzare. Iubitorii de artă și frumos pot beneficia până pe 31 ianuarie de oferta Early Bird Sale (50% reducere). 

Iată programul complet al expozițiilor: 

Ioan Andreescu. Adevărul și imaginația

Întrebat odată ce crede despre loan Andreescu, Nicolae Grigorescu a răspuns că „Andreescu este cel mai mare artist pe care l-a avut țara, socotindu-mă chiar şi pe mine. Dacă ar fi trăit, ar fi devenit fără îndoială marele nostru artist național” (Radu Bogdan, „Ioan Andreescu”, Editura Meridiane, 1961). Andreescu a avut, într-adevăr, o sensibilitate de excepție, fiind, incontestabil, cel mai profund dintre peisagiştii români. El s-a stins din viață la nici 33 de ani, înainte ca restrânsa lui faimă să apuce să se răspândească, aşa cum s-a întâmplat mai apoi cu Grigorescu.

Ion Țuculescu. Geniul Amator 

La 60 de ani de la expoziția crucială din 1965 organizată la Sala Dalles, Art Safari întreprinde, sub patronajul Ministerului Culturii, o amplă revizionare și, poate, reconsiderare a operei titanului începuturilor artei contemporane românești, „cazului singular”, care a fost Ion Țuculescu. 

Pornind de la dubla figură intelectuală a lui Țuculescu, ca medic, cercetător și om de știință riguros, dar și ca artist autodidact, marcat de o fervoare experimentală și umană fără egal, expoziția realizează portretul unei veritabile personalități complete și complexe a culturii românești moderne, prezentând peste 100 de lucrări reprezentative din cele mai importante muzee și colecții private din țară. Ion Țuculescu este figura totemică a forței creatoare explozive, a libertății de expresie imposibil de îngrădit și a inconfundabilei autenticități spirituale naționale.

Pictori români uitați 

Expoziție prezentată de LIDL

Expoziția „Pictori români uitați” reunește peste 100 de picturi semnate de zeci de artiști care au avut o contribuție semnificativă în istoria artei românești, dar ale căror nume s-au pierdut (ori s-au omis intenționat) cu trecerea timpului. Proiectul expozițional își propune să pună într-un format expozițional (și să ducă mai departe) demersul științific al cărții, de mare senzație la vremea ei, scrise de Tudor Octavian, jurnalist, scriitor și cronicar de artă (publicate în 2003 la editura NOI media print, sub numele „Pictori români uitați”).

Young Blood 4.0. Noul val de artiști contemporani

Expoziția aduce în prim-plan un atribut caracteristic generațiilor tinere de creatori contemporani: flexibilitatea, aplicată atât dimensiunii conceptuale, cât și materiale sau de expresie, punct-cheie al limbajului vizual. Expoziția își propune să selecteze acei artiști vizuali recenți care au urmărit să descopere și să cerceteze adevăruri personale sau universale, prin mijloace și tehnici atipice, neconvenționale, indubitabil autentice.

Împotriva curentului. O expoziție de fotografie realizată de ifa în parteneriat cu Art Safari. 

Continuarea seriei de expoziții fotografice prezintă de data aceasta doi artiști care locuiesc în Germania și ale căror proprii limbaje vizuale interoghează într-o manieră foarte personală mediul fotografic. Viktoria Binschtok (născută în 1972 la Moscova, trăiește în prezent la Berlin) și Michael Schäfer (născut în 1964 la Sigmaringen, trăiește în prezent la Berlin), folosesc și reflectează asupra imaginilor din mass-media, explorând diferitele moduri în care acestea operează. În acest sens, lucrările lor pot fi privite în cadrul unei tradiții de interes artistic față de mass-media, care datează din anii 1970.