Ce se ascunde pe și sub patul tău?

Pe tine ce te convinge să faci curat? Nevoia de a mai aranja lucrurile în casă, rutina de sâmbătă dimineața sau faptul că știi că vor veni curând în vizită familia sau prietenii?

Fiecare are motivele lui și locurile lui preferate sau ignorate, cel puțin așa a reieșit din studiul despre praf realizat de Dyson, efectuat în 39 de țări, din întreaga lume, la începutul acestui an. Ce se ascunde sub pat? Conform studiului, 43% dintre oamenii din întreaga lume nu fac curățenie sub patul lor în mod regulat, dar doar 14% consideră că este o zonă pe care ar trebui să o curețe mai mult. Dar pe pat? Puțin peste jumătate (52%) nu își curăță salteaua în mod regulat, dar doar 1 din 10 (12%) se simte vinovat că nu a făcut acest lucru. Însă, după cum am văzut în laboratorul de Microbiologie al Dyson, unde erau depozitate foarte multe mostre de praf din casă, prin microscopul electronic cu scanare (SEM), în praful colectat din case mișună o grămadă de lucruri, unele au picioare, se cheamă acarieni și înlocuiesc cu succes seara de filme de Halloween.

Ce a mai aflat Dyson despre obiceiurile oamenilor? Că, post-pandemie, virușii rămân o preocupare esențială, 42% dintre oameni la nivel global spun că își fac griji că aduc viruși din exterior în casă. Și că 54% dintre oameni sunt îngrijorați de calitatea aerului emis de aspiratorul lor în timpul utilizării. Doar 41% dintre oameni la nivel global știu că virușii pot fi găsiți în praful casnic, dar 81% nu știu că virușii pot supraviețui mai mult de 2 zile. Toaleta este adesea mai curată decât canapeaua și 53% dintre oameni au sau cunosc pe cineva care este afectat de alergii – totuși doar 33% știu că polenul și 32% că fecalele de acarieni se găsesc în praf.

Așadar, e mult praf și multă poluare în afara casei, dar și în casă.

În România, timpul mediu petrecut dând cu aspiratorul este de 31.9 minute, față de media globală de 25,1 minute. Acesta e un lucru bun, însă doar 25% dintre respondenți cred că virușii rezistă mai mult timp pe canapea și doar 15%, în coșul animalului de companie, așa că aceste locuri, ca și cel de sub pat sau de după radiator, rămân cele mai ignorate zone de curățat din casă.

În septembrie, lângă Malmesbury, la Dyson Malmesbury Technology Campus, am aflat o grămadă de lucruri interesante din acest studiu, dar și de la oamenii pasionați de curățenie precum inginerii Dyson, Samuel Railton și Stuart Thompson.

Acum 20 de ani obiceiurile erau diferite. Praful era diferit. Cât de departe a ajuns Dyson în materie de curățenie?

Stuart Thompson: În privința microparticulelor, încercăm constant să înțelegem praful pentru că acesta este format din tot ce ne înconjoară: biologic și ceea ce folosim în fiecare zi. Înțelegerea noastră se îmbunătățește constant și, odată ce mai facem un pas în înțelegere, ne concentrăm pe adunarea prafului și pe crearea unui aer mai curat prin filtrele de aer. Dispozitivele nostre sunt capabile să strângă de la firimiturile de cereale, la particulele fine care stau în aer mult timp.

Cum s-au schimbat fricile și obiceiurile oamenilor?

Samuel Railton: În pandemia Covid, nevoia de curățenie era mai agresivă, iar în obiceiurile oamenilor de curățare a casei se văd încă urme ale experienței Covid – acum sunt mai preocupați de calitatea aerului, mai ales în dormitoare pentru că acolo petrec oamenii mult timp (8 ore pe zi), sau în living, unde se adună familia. Noi am creat produse pentru diferite spații din casă și oferim flexibiltate. Nu spunem că trebuie să folosești un anumit produs, ci oferim mai multe opțiuni.

De ce să alegem Dyson?

Samuel Railton: Pentru că Dyson înseamnă nu doar curățenie, ci și purificare. Și pentru că dispozitivele Dyson funcționează în case adevărate și într-un mediu adevărat.

Cel mai bun produs este ultimul lansat?

Stuart Thompson: Să poți ajunge la un procent de 99,99% înseamnă să ai un produs evoluat, dar nu doar atât. Dacă ai deja 99%, atunci 0,9% este de 10 ori mai bun și 0,99 este de încă 10 ori mai mult. Numerele sunt mici dar pașii sunt uriași. De exemplu, cu Dyson Gen 5 am trecut de la 0,9% la 0,99%.

Aceste cifre pun presiune pe ce ar putea face următorul cel mai bun produs?

Stuart Thompson: Asta ne motivează să cercetăm, pentru că în afară de colectarea parafului, afli și informații despre ce nivel de mizerie este în casă, în ce interval ar trebui să fie curățat. Lucrăm la filtre îmbunătățite, la obținerea informațiilor despre cum să cureți mai eficient și mai bine. Filtrarea aerului este fundația Dyson. De exemplu, am transformat mizeria invizibilă în una vizibilă cu ajutorul lumii. Încercăm să poferim o experință completă pentru ca utilizatorii să înțeleagă ce anume curăță.

Unde este cel mai curat aer?

Stuart Thompson: Mediu urban este mai poluat. Dar numărul alergenilor naturali din aer de la țară (precum polenul) este mai mare. Aceasta e provocarea. Aici ajută aparatele Dyson: pentru diferite provocări de la polenul microscopic, la particule mari.

Poluarea mai mare, mai periculoasă în următorii ani?

Samuel Railton: Poluarea nu este complet înțeleasă. Noi facem cercetări în întreaga lume, în școli, în comunități. Guvernele încearcă să regleze acest aspect. Vedem mașinile electrice în orașele mari – e o inițiativă bună și sperăm să limiteze sursele externe de poluare. Dar sunt termene lungi pentru aceste proiecte la care se lucrează, pe de altă parte avem acțiunea umană care generează poluare și în casă. Doar pentru că s-ar putea rezolva problemele din afara casei, nu îsneamnă că în casă nu avem alte provocări, incluse în rutina zilnică și de care poate nici nu ne dăm seama, cum ar fi folosirea spray-ului fixativ.

Cu ce este diferit Dyson?

Samuel Railton: Facem multe teste, nu doar dezvoltăm noi game și noi produse. Suntem ingineri așa că aplicăm principii științifice și tehnice pentru a rezolva o problemă. Asta ne diferențiază de competiție.

Cum alegi un aparat Dyson?

Stuart Thompson: În funcție de ce fel de casă îți dorești. Ai covoare? Apartamentul este mic? Avem mai multe produse în funcție de nevoi. Îl alegi pe cel potrivit.

De ce să îl schimbi cu unul nou?

Stuart Thompson: Poți să îl schimbi pentru un upgrade în tehnologie. Altfel, dispozitive Dyson sunt supuse unor teste dure – abusive push-pull test durează 125 de ore, timp în care aspiră sticlă și cuie ca să vedem ce se întâmplă.

Cu ce v-a surprins studiul despre praf?

Stuart Thompson: Am aflat că cele mai murdare locuri sunt: sub pat, în spatele radiatorului, dar elefantul din cameră este canapeaua. Există locuri care sunt curățate precvent precum chiuveta, toaleta și altele, dar salteaua unde petrecem o treime din viață este foarte rar curățată – eu am început să fac asta mai des după ce am văzut în laboratoarele Dyson acarienii din saltele și perne. Este adevărat că oamenii schimbă des așternuturile, dar acestea formaează un strat foarte subțire, așa încât canapeaua și patul rămân acest loc ascuns la vedere.

Cel mai ciudat lucru descoperit în praf?

Stuart Thompson: Virușii. Majoritatea oamenilor nu se gândesc că virușii fac parte din praful adunat în casă. Dar, în ultimii ani, ne-am gândit mai mult la microbiologie. Praful nu mai e ceva inert, o grămăjoară, ci e mai mult decât se vede și de aici și importanța îndepărtării lui: nu doar pentru că arată bine și pentru că vin prietenii în vizită, ci pentru că face parte dintr-un mod de viață mai sănătos.

Foto: PR, Arhiva personala.