Cele mai importante momente din istoria Jocurilor Olimpice

Când și cum au apărut Jocurile Olimpice, care au fost cele mai importante momente ale istoriei? În așteptarea Jocurilor de la Paris din 2024, istoricul Anita Sterea vă invită într-o călătorie în timp.

Povestea Jocurilor Olimpice începe… în vechea Eladă, acum mai bine de 2.700 de ani, atunci când o competiție sportivă închinată lui Zeus a reușit să creeze o tradiție a păcii și performanței. Dacă Jocurile Olimpice din antichitate sunt strâns legate de Grecia, cele moderne sunt, fără discuție, legate de Franța și Paris. Jocurile Olimpice au fost readuse la viață de baronul Pierre de Coubertin la finalul secolului al XIX-lea printr-un congres organizat la Sorbona, în 23 iunie 1894. Tot la Paris, dar în 1900, s-a organizat și a doua ediție a Jocurilor Olimpice moderne. De altfel, Parisul va fi, anul acesta, al doilea oraș din lume după Londra care va găzdui trei ediții olimpice – 1900, 1924, 2024. Începând cu 1924, Jocurile Olimpice au deja ediții de iarnă și vară. Acestea s-au organizat în același an până în 1992, iar din 1994 ele sunt intercalate la fiecare doi ani. Competiția olimpică a călătorit aproape pe întrega planetă, singurul continent care nu a organizat încă o ediție fiind cel african.

Jocurile Olimpice antice s-au născut… în Olimpia, o mică așezare din Peninsula Peloponez, însă Jocurile Olimpice moderne au avut prima ediție organizată la Atena, în 1896. La această ediție femeile nu au fost lăsate să concureze (disciplinele feminine vor fi incluse în programul olimpic abia de la a doua ediție, Paris 1900), iar pe lângă probele atletice prezente și în programul antic – săritură în lungime, alergări, aruncarea discului etc, apare și faimoasa probă de maraton. Aceasta a fost introdusă pentru a duce un omagiu Bătăliei de la Maraton, când atenienii i-au învins pe perși în 490 î. Hr, însă și pentru a marca legenda soldatului Philippides care aleargă de la Maraton la Atena pentru a anunța victoria atenienilor. Prima cursă de maraton a fost cucerită de ciobanul grec Spyridon Louis, devenit peste noapte alergător și campion olimpic. Dacă la prima cursă de maraton s-au alergat aproximativ 30 de km, începând cu ediția din 1924, de la Paris, distanța s-a standardizat la 42,195 km. Maratonul este astăzi una din cele mai populare probe sportive, cu peste 800 de competiții anual pe tot globul. Atleta Constantina Diță este singura campioană olimpică a României în această probă, titlu obținut la ediția olimpică de la Beijing din 2008.

O altă poveste, prea puțin cunoscută… este cea a vedetei Jocurilor Olimpice de la Paris 1924, înotătorul american Johnny Weissmuller, care a câștigat trei medalii de aur și o medalie de bronz. Palmaresul său va fi îmbogățit cu încă două medalii de aur la ediția olimpică de la Amsterdam din 1928. Ceea ce puțină lume știe este că Johnny Weissmuller s-a născut într-un cartier al Timișoarei în 1904 și a emigrat cu părinții săi, pe când avea doar 7 luni, în SUA. De asemenea, s-ar putea să-l recunoșteți pe Weismuller din filmul „Tarzan”, rol care l-a făcut celebru în 1932, când schimbă cariera sportivă cu una actoricească. Ediția din 1932 de la Los Angeles este, fără discuție, ediția vedetelor de la Hollywood. Dintre vedetele care s-au bucurat de atmosfera olimpică, prezente în tribunele stationului, au fost Charlie Chaplin, Marlene Dietrich și Douglas Fairbanks. Ediția din 1932 a fost una cu buget limitat, fiind organizată după Marea Criză economică de la finalul anilor ’20. A fost însă și ediția care a adus inovații în organizarea unei competiții olimpice, precum apariția satului olimpic, necesar pentru cazarea sportivilor, dar și folosirea în premieră a podiumului de premiere. Tot la Los Angeles 1932 apar și sponsorii care susțin organizarea unei ediții olimpice. Cel mai vechi sponsor al mișcării olimpice a fost Coca Cola.

Flacăra olimpică… Poate cel mai interesant și captivant moment al unei ceremonii de deschidere a Jocurilor Olimpice este aprinderea flăcării olimpice. Tradiția flăcării olimpice nu exista în antichitate, aceasta apărând în perioada interbelică. Flacăra olimpică a fost aprinsă prima dată de la soare, în situl arheologic din Olimpia, pentru ediția Jocurilor Olimpice din 1936, printr-o ceremonie ce se organizează până în ziua de azi. În prezent, la fiecare doi ani, din Olimpia flacăra pleacă în ștafetă olimpică spre orașul gazdă al Jocurilor Olimpice, de iarnă sau vară. Flacăra olimpică a călătorit în spațiu sau cu un submarin, și a fost purtată de zeci de mii de oameni în drumul ei spre stadionul olimpic, încă din 1936 până în prezent. Flacăra olimpică a trecut pe teritoriul României pentru edițiile de la Munchen 1972 și Moscova 1980. 

Drapelul olimpic este un alt simbol al mișcării olimpice… Acesta a fost creat de Coubertin la congresul olimpic din 1914, când CIO (Comitetul Internațional Olimpic) marca 20 de ani de existență. Drapelul reprezintă cinci cercuri înlănțuite pe fundal alb. Fiecare cerc are altă culoare (albastru, galben, negru, verde, roșu) iar cel puțin o culoare din cele cinci se găsește pe orice drapel din lume, astfel că baronul Coubertin și-a dorit să aducă întreaga planetă în acest simbol olimpic. Poate ai remarcat că nu am folosit deloc cuvântul „olimpiadă” ci doar „jocuri olimpice”. Motivul este simplu: olimpiada este perioada de patru ani dintre două ediții ale jocurilor olimpice, în timp ce competițiiile în sine sunt denumite Jocuri Olimpice.

Paris 2024 înseamnă pentru România… 100 de ani de la prima participare oficială cu o delegație la o ediție olimpică și prima medalie olimpică obținută vreodată – un bronz la competiția de rugby. De asemenea, înseamnă și 110 ani de când Comitetul Olimpic și Sportiv Român a fost fondat. Un an de sărbătoare, dar și cu emoții pentru sportivii români ce vor lua startul în competiția olimpică din vara aceasta. Succes tuturor sportivilor români, iar pentru noi, spectatori, telespectatori, suporteri, antrenori sau oficiali, Jocurile Olimpice de la Paris să aducă bucurie, emoție și împlinire.

Foto: pexels.com

Articol publicat în A List Magazine (30).

Anita Sterea (@interestingtimes și @anitasterea) este istoric, organizator de evenimente culturale,  președintele Asociației Coolturale Nouă ne pasă! și coordonatorul programului Interesting Times Bureau. De peste 15 ani organizează evenimente culturale inedite pentru publicul român și străin prin care promovează patrimoniul cultural material sau imaterial. Are un doctorat în istoria mișcării olimpice și predă la Centrul Național de Formare și perfecționare a Antrenorilor.