În culisele serialului de succes „Crime în imobil” (”Only Murders in the Building”), prin intermediul designerului de producție Patrick Howe

Veste bună pentru fanii serialului Disney+, „Crime în imobil” (”Only Murders in the Building” – OMITB), în care joacă Selena Gomez, Steve Martin și Martin Short – producția se va bucura de un nou sezon, al patrulea, după un al treilea sezon de succes, în care se regăsesc talente legendare precum Meryl Streep, câștigătoare a mai multor premii Oscar®/Emmy®, și Paul Rudd, nominalizat la Golden Globe.

Finalul extrem de așteptat al celui de-al treilea sezon, aclamat de critici, este disponibil acum pe Disney+.

Sezonul trei îi găsește pe Charles, Oliver și Mabel (interpretați de Steve Martin, Martin Short și Selena Gomez) investigând o crimă în culisele unui spectacol de pe Broadway. Ben Glenroy (Paul Rudd) este un star de acțiune de la Hollywood al cărui debut pe Broadway este întrerupt de moartea sa prematură. Ajutat de colega Loretta Durkin (Meryl Streep), trio-ul nostru se lansează în cel mai dificil caz de până acum, în timp ce regizorul Oliver încearcă cu disperare să își refacă spectacolul.

Noi am avut ocazia de a sta de vorba cu designerul de producție al serialului, Patrick Howe, care ne-a introdus în atmosfera opulentă și misterioasă a serialului, a cărui acțiune se petrece în mare parte în legendara clădire new-yorkeză Arconia.

Patrick Howe ne-a povestit cum se construiesc spațiile și atmosfera în care personajele și povestea capătă contur și ce se ascunde în culisele unuia dintre cele mai incitante seriale de la ora actuală.

A List Magazine: Platourile de filmare și decorurile somptuoase din „Crime în imobil” (”Only Murders in the Building”) sunt ele însele un personaj. Care e dinamica lor alături de personajele din serial?

Patrick Howe: Ei bine, încerc să mă inspir din felul în care sunt prezentate personajele. Pentru sezonul 1 a lucrat alt designer, care a creat cele trei spații în care locuiesc cele trei personaje principale la Arconia, dar și și spațiile adiacente, și m-am lăsat inspirat de acele lucruri. E vorba de un stil studiat și mi-am lăsat propriile mele idei să prindă viață pe baza acelui set deja existent. În sezonul trei, apar multe noutăți, cum ar fi noile personaje interpretate de Meryl Streep (Loretta) și de Paul Rudd (Ben Glenroy), iar apartamentul lui Mabel (Selena Gomez) are parte de o renovare, iar aceasta a fost ocazia excelentă de a crea un spațiu nou și proaspăt care să arate într-un final și această nouă fațetă a lui Mabel.

Ce provocări profesionale îți aduce serialul OMITB , ce rol joacă în portofoliul tău?

E o adevărată provocare să mențin atmosfera degajată și atrăgatoare și e foarte plăcut să fac asta. Acesta este de departe cel mai popular și atractiv proiect pentru care am lucrat până acum ca designer; îmi face plăcere să încerc să dau tot ceea ce am mai bun, iar răsplata este pe măsură. Mă bucur că am ocazia să lucrez cu atâția producători și actori talentați, să colaborez cu un departament artistic atât de dedicat, care mă sprijină și lucrăm foarte bine împreună. Aceste lucruri mă motivează să-mi fac treaba cât mai bine la acest serial, ador acest aspect al meseriei mele. Am lucrat și pentru alte seriale ca designer de producție, iar acelea mi-au adus, de asemenea, satisfacții, dar nu ca acesta. OMITB este, fără îndoială, cel mai popular serial la care am lucrat. Mă simt apreciat și vizibil din punct de vedere profesional. Este general acceptat faptul că setul și designul serialului este privit ca un personaj în sine, ceea ce mă bucură. Încerc să pastrez designul, stilul și atmosfera dinamice, deoarece telespectatorii savurează aceste aspecte – de la spații la hainele pe care le poartă personajele, aceste lucruri le întăresc profilurile, pe lângă firul poveștii.

Care sunt lucrurile care te încântă cel mai mult la munca ta, în general, și cum reușești să creezi povești prin intermediul obiectelor, în special?

A crea povești prin intermediul obiectelor este ceea ce îmi place cel mai mult să fac. Încep cu cochilia exterioară și încerc să-mi imaginez ce formă poate să capete spațiul într-un plan arhitectural pentru a crea ”geografia acțiunii” și felul în care se mișcă personajele prin ea. Apoi, tușele finale sunt decorurile, care pot exista în mai multe ”straturi”, așa că încerc să spun povești prin intermediul culorii, prin imprimeul tapetului sau prin intermediul materialelor alese pentru draperii, al covoarelor, al tapițeriei mobilei, al texturilor și al finisajelor, al reflexiei suprafețelor, toate contribuie la stabilirea și compunerea unui stil și al unei ”tonalități”; toate aceste lucruri vorbesc de la sine, pe lângă un tablou propriu-zis, al unui candelabru de cristal sau al altor astfel de obiecte cu o personalitate mai conturată; mie îmi place să concep o poveste cu ajutorul texturilor, al culorii și al reflexiei mobilei și al pereților.

Jobul meu mă încântă și prin perspectiva felului în care sunt capabil să ”vând” un spațiu, o atmosferă veridică, una care poate exista și în realitate. Principalul meu obiectiv e să realizez un cadru realist și plauzibil, pe care telespectatorul să și-l poată imagina și în realitate, să poată exista. Apoi încerc să elevez această atmosferă pe cât posibil, deoarece povestea este foarte complexă, așa că am libertatea de a lucra cu spațiul și cu obiectele și să le duc puțin mai departe; încerc să realizez acest lucru creând un echilibru delicat, care să nu scoată privitorul din atmosferă și să nu-i distragă atenția un cadru care poate fi prea încărcat sau care să tulbure această balanță.

Cât de departe poți merge cu imaginația când interpretezi scenariul, iar când nu există coordonate clare, ce te inspiră să creezi cadrele potrivite?

Încerc să mă inspir în principal din scenariu, iar când nu am informații sau reguli precise, aștept să-mi vină ideile, câteodată mă aștept să le visez noaptea (râde), apoi mă documentez și mă consult cu producătorul serialului, John Hoffman, și facem schimb de idei. Spre exemplu, în camera alba din episodul patru, în care Steve Martin are momentul de panică, am discutat mult pe marginea asupra cărui stil trebuie adoptat – am contemplat mai multe imagini abstracte cu spații albe, iar John a vrut un cadru mai realist, ca și cum Charles își imagina propria lui sufragerie, care era de asemenea albă, așa că avem astfel de discuții pentru a ajunge la un rezultat, dar posibilitățile sunt nelimitate în ceea ce se poate face pentru a stabili o anume notă, așa că încerc să mă opresc asupra unei stări, să-mi stabilesc cele mai bune idei în ceea ce privește cadrul. Timpul dedicat de camera de filmat spațiului, fundalului e foarte scurt, așa că, spre exemplu, imaginea cu statuia cobrei din holul lui Ben stabilește imediat un fir al povestii, o atmosferă, la fel și toate imprimeurile și texturile colorate din cămăruța Lorettei – acolo vezi câteva secunde din cadru și primești informații prin intermediul acestor obiecte prin care o cunoști pe această femeie stilată care locuiește în clădire de foarte mult timp.

Care sunt trăsăturile tale preferate ale personajelor din OMITB?

Îmi place că personajul Charles, interpretat de Steve Martin, este ciudat pe alocuri, dar în acelasi timp foarte puternic și sigur pe el, iar aceste lucruri îmi oferă mai multe posibilități de a concepe cadre pentru el. Poate face orice, dar este genul de personaj care se poate încadra într-un spațiu normal, dar cu stil.

Selena, care o joacă pe Mabel, este foarte interesantă și îmi oferă nenumărate surse de inspirație, mai ales prin intermediul hainelor ei, mă ajută să creez.

Oliver (Martin Short) este excentric, personajul său are trăsături narcisiste și are un background în teatru, așa că îmi oferă o plajă nelimitată de a crea spații dramatice, care trimit la producțiile lui anterioare. Îmi oferă posibilitatea de a jongla cu elemente mai jucăușe în ceea ce privește decorul în care se manifestă el.

Foto: Disney+