In vino veritas. De vorbă cu Marinela Ardelean

Cramele și vinurile românești au acum oportunități noi de promovare la nivel național și internațional. Despre noul spațiu virtual și despre viitorul vinurilor din România, am stat de vorbă cu Marinela Ardelean, fondatoare Wines of Romania.

Într-un clasament al celor mai bune vinuri din lume, pe ce loc s-ar putea regăsi România? Ar putea exista un clasament oficial și unul subiectiv? Cum ar arăta acesta din urmă?

A trecut deja ceva vreme de când am intuit că vinul românesc are toate șansele de a se așeza în top 3 al Europei, alături de Franța și Italia. Avem diversitatea geografică, de climă și strugurii necesari pentru acest lucru. De altfel, mi-am dedicat viața acestei misiuni, de a așeza vinul românesc pe locul meritat.

Pentru că este vorba despre vin, fiecare iubitor de vin va avea propriul său clasament, și este bine și normal să fie așa. Nu se poate măsura vinul decât după felul în care îți vorbește la modul personal – de la înțelegerea minimă, legată de plăcere, de relaxare, de un moment bun, la discursul complex pe care știe să-l descifreze un cunoscător, vinul îi vorbește fiecăruia pe limba sa. Altfel, se pot face nenumărate clasamente, după valoarea pieței, a exporturilor, după prețul mediu pe sticlă.

Ce găsește un iubitor de vinuri în Wines of Romania?

Chiar dacă suntem încă la început de drum, am acumulat multe informații, analize și sinteze care fac un portret al pieței de vin, naționale și internaționale. Avem articole ultraspecializate, dar și de popularizare, vrem să atingem toate categoriile de public, de la cei care abia pășesc pe drumul vinului, până la cei care au nevoie de expertiză reală. Am început să ne implicăm în evenimente internaționale și în construirea de punți către piețele externe. Ne oferim expertiza în orice fel posibil celor care împărtășesc aceeași dorință ca și noi – să ducem vinul românesc în lume. Sunt multe lucruri de care putem fi mândri, ca țară, dar am încredere că vinul poate fi o piatră de temelie a brandului de țară

De unde a venit ideea de a crea un spațiu virtual pentru iubitorii de vinuri? Cum au arătat primii pași?

Nici noi, nici România, nici presa, la modul general, nu au dus lipsă de asemenea tentative, unele avangardiste, unele clasicizant-romantice, cu toate pornite la drum pe cele mai bune intenții. Din păcate, cred că o parte dintre ele au pornit la drum fără suficientă experiență în piață, pe de o parte, și pe o piață încă imatură, pe de alta.

Wines of Romania este un proiect pentru care s-a muncit enorm – dacă am acumula experiența tuturor celor care participă, am trece ușor de 100, poate 200 de ani de muncă adunați, petrecuți în instituții naționale și internaționale, comunicare, marketing, jurnalism, comerț, piețe internaționale, web development cu tot ceea ce înseamnă asta, experiență în târguri și evenimente și, peste toate acestea, biblioteci citite și rafturi scrise. În momentul în care am reușit să ne strângem, toți participanții, laolaltă, lucrurile s-au simplificat. Fiecare își utilizează la maximum expertiza, ceea ce a câștigat încrederea partenerilor înscriși până acum, și avem reacții din partea multor altora care sunt impresionați de rezultatele de până acum.

Ce vă propuneți pentru viitor?

Cum spuneam, să creăm o comunitate globală de iubitori de vin românesc. Să contribuim la brandul de țară prin promovarea acestei ființe minunate care este vinul, să explicăm, împreună cu cât mai mulți oameni care cred cu entuziasm în aceleași valori ca noi că România are mult mai multe de oferit decât materie primă și mână de lucru ieftină. 

Pot fi puse pe picior de egalitate anumite vinuri din România cu unele din afară?

Evident că pot fi puse, și chiar din multe puncte de vedere. Cred că pentru unele categorii de preț deja jucăm în același palier de calitate. Din păcate, la noi fiind vorba despre o industrie relansată recent, sunt multe investiții de recuperat, iar vinurile care ar trebui să fie foarte accesibile sunt încă scumpe – noi nu avem decât încă puține vinuri de sub 15 lei, să zicem, care să și ofere o mare plăcere. Nu sunt inexistente, dar sunt puține. De asemenea, în „liga mare”, a vinurilor de câteva sute de euro sticla, nu avem cum să ne regăsim, nu doar pentru că avem aproape numai podgorii tinere, ci pentru că suntem abia la începutul unui proces de învățare. Sunt puține crame care să-și cunoască perfect fiecare petec de pământ și fiecare butuc de vie. Mai mult, pentru a produce asemenea vinuri trebuie să ai o istorie și o confirmare a pieței. Nu neapărat de secole, așa cum au avut Bordeaux sau Bourgogne, dar măcar de câteva decenii, cum au avut revoluționarii din Toscana, când au hotărât să încalce regulile locale. Mai mult, la acel moment Toscana avea deja istorie, vinuri și era cunoscută în lume. Acum, lumea nici măcar nu știe că România produce vin.

Cât de mult vă propuneți să vă implicați în dezvoltarea oenotourism-ului? Poate fi această dezvoltare o șansă în plus pentru vinurile din România și, implicit, pentru România?

Crescând în siajul industriei de vin, evident că aceasta este o preocupare și mai tânără. Vrem să ne folosim la maximum ceea ce există și vom sprijini orice demers în acest sens. Turismul oenologic este unul dintre cele mai eficiente canale de promovare, nu doar pentru producători, ci pentru întreaga regiune sau țară. Măcar frumusețe știm că avem suficientă, cât să împărțim cu toată lumea.

Foto: PR.