ACT. Sau drumul unui bigudiu către o invenție cu implicații sociale

 

Alexandra Matei a transformat un proiect pentru lucrarea de licență într-o inovație premiată, care vine în sprijinul persoanelor cu dizabilități. Ideea ei a câștigat două premii importante în cadrul Galei Societății Civile desfășurată de curând: Premiul I în secțiunea „Inițiative Cetățenești” și Premiul Special pentru Inovație.

Interviu de Adriana Moscu

Alexandra a absolvit Facultatea de Arhitectură de Interior, secția Design de produs, la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, în anul 2019. Încă era studentă când, în urma unei teme primite la un atelier, a creat o serie de tacâmuri flexibile, dedicate persoanelor care suferă de afecțiuni care afectează mobilitate membrelor superioare. Am vorbit cu ea despre parcursul sinuos al unei idei strălucite către o invenție care se bucură de recunoaștere și popularitate și care, mai presus de toate, aduce o schimbare pozitivă în rândul unei pături a societății.

Cum se simte o inventatoare la 24 de ani?

Cuvintele tale mă flatează. Într-adevăr am reușit să obțin un brevet pentru tacâmurile flexibile pe care le-am creat, dar „inventatoare” cred totuși că este cam mult spus. Îmi place să cred că sunt un designer care încearcă să creeze lucruri de ajutor pentru cei din jur.

Ți s-au deschis porțile de-acum? Ai propuneri de colaborări din străinătate?

Pe zi ce trece încep să se deschidă din ce în ce mai multe porți și asta mă bucură enorm. E minunat să vezi că îți este apreciată munca. În ceea ce privește experiența cu străinătatea, anul trecut am câștigat faza națională a concursului european Hillary Social Enterprise 4 Women by Erasmus+ și am avut ocazia să reprezint România la faza internațională a concursului care a avut loc în Leeuwarden, Olanda. A fost o experiență foarte interesantă, din care am învățat multe, am cunoscut oameni deosebiți și în care am fost pusă în ipostaza de a prezenta ACT peste hotare. Sper ca pe viitor să se concretizeze și mai multe colaborări de acest gen.

Ce ai învățat la facultate? Ce e bine, ce s-ar putea îmbunătăți? 

Am absolvit la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București, Facultatea de Arhitectură de Interior, secția Design de produs, în anul 2019. Au fost cinci ani în care am învățat multe, am făcut voluntariat, cursuri și internshipuri. Faptul că am fost tot timpul implicată în diferite activități m-a ajutat mult în evoluția mea. Toți acești ani de studenție au fost presărați cu bune și cu rele, dar au fost fără doar și poate cei mai frumoși ani. Poate că sună puțin a clișeu, dar toate aceste experiențe m-au motivat să evoluez și să devin ceea ce sunt azi.   

Am avut ocazia să întâlnesc profesori minunați, de la care am învățat o mulțime de lucruri și care mi-au dat încredere în mine, dar din păcăte nu toată lumea este așa. Ăsta cred că ar fi unul din lucrurile care ar trebui îmbunătățite. Toți profesorii ar trebui să fie dornici să împărtășească studenților din cunoștințele și experiența lor, fără să ne trateze că pe o posibilă „concurență”. Sunt de părere că totul ar funcționa mult mai bine dacă am fi încurajați să lucrăm mai mult în echipă și să comunicăm mai bine între noi, încă din facultate.

Tocmai ai câștigat două premii importante în cadrul Galei Societății Civile de anul acesta: Premiul I în secțiunea „Inițiative Cetățenești” și Premiul Special pentru Inovație. Cât de greu a fost drumul până aici? Cum te onorează aceste premii? 

Recunosc că aceste două premii m-au surprins. Acceptasem propunerea de a mă înscrie în competiție în urmă cu câteva luni, dar nu m-am așteptat nicio clipă că voi fi selectată dintre cele 199 de inițiative înscrise. În prima parte a evenimentului de anunțare a câștigătorilor nu am reușit să  deschid radioul, dar am fost sunată de un prieten care îmi spunea că a auzit vorbindu-se de mine la radio. În momentul acela, mi-am dat seama că ceva se întâmplă și că e posibil să fi fost anunțată câștigătoare. Emoțiile și bucuria pe care le-am simțit au fost copleșitoare. ACT este totuși un start-up la început de drum și concurăm cu o mulțime de proiecte minunate și mult mai cunoscute în societatea civilă. Este o onoare să fiu câștigătoarea celor două premii și să văd că tacâmurile flexibile ACT sunt apreciate și că se vorbește despre ele din ce în ce mai mult.

Spune-ne mai multe despre proiectul tău – ACT tacâmuri flexibile. Cum și când a început să se contureze?

ACT sau arthritis curved tableware este un set de tacâmuri flexibile dedicat persoanelor care suferă de artrită sau de alte boli care afectează mobilitate membrelor superioare. Geometria variabilă a mânerului permite utilizatorului să modifice forma tacâmului ori de câte ori este nevoie și mai ales atunci când boala evoluează și nevoile se schimbă.

ACT a început să se contureze încă din facultate, când am început să lucrez la acest proiect devenit ulterior și lucrare de diplomă.

Cum ți-a venit ideea acestui tip de tacâmuri?

În anul 4 de facultate am avut un proiect de atelier unde trebuia să realizăm un set de tacâmuri și veselă pentru persoanele cu probleme degenerative ale membrelor superioare. Am avut două săptămâni în care am făcut schițe, machete, dar niciuna dintre soluții nu mă mulțumea.

Într-o seară, mă aranjam pentru a doua zi și îmi puneam părul pe bigudiuri. Ai să râzi, dar acela a fost momentul în care s-au făcut conexiunile în mintea meu și mi-a venit ideea să creez niște tacâmuri cu mâner flexibil.

Bigudiul nu a fost numai o sursă de inspirație, ci l-am folosit și ca mâner la multe dintre prototipurile ACT.  Anul următor am reluat acest proiect, transformându-l în lucrarea mea de diplomă, pe care am dezvoltat-o, ulterior, pentru a fi un produs real.

Cum spuneam și mai sus, ACT își propune să ușureze viața, să redea independența și să readucă bucuria de a mânca persoanelor care suferă de probleme de mobilitate cauzate de artrită, scleroză multiplă, paralizii cerebrale, atacuri vasculare sau de alte dizabilități care nu permit o funcționare corectă a mâinilor.

Cum ai intrat în lumea aceasta a persoanelor cu diverse afecțiuni?

În noiembrie 2018, am început să mă documentez mai mult despre artrită pentru lucrarea de diplomă și așa am aflat de APAA – Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune. M-am gândit să le scriu un mail pentru a-i ruga să mă ajute cu cercetarea, dar nu aveam speranțe că îmi va răspunde cineva. Din fericire, am primit imediat un răspuns de la Rozalina Lăpădatu, directoarea asociației, care îmi propunea să ne întâlnim și să discutăm mai multe despre proiectul meu. Atunci a început colaborarea mea cu APAA, ei fiind cei care m-au pus în legătură cu pacienți, m-au invitat la diferite conferințe și evenimente pe care le organizau și m-au sprijinit pentru a dezvolta ACT.

În semn de recunoștință față de sprijinul pe care mi l-au acordat, am realizat o serie de tacâmuri pe care le-am oferit cadou pacienților care au stat de vorbă cu mine și care m-au sfătuit încă de la început.

Cum a decurs strategia de dezvoltare a produsului? Ce a presupus perioada de cercetare?

Dezvoltarea produsului a fost un proces complex, care încă nu s-a încheiat. ACT este, în primul rând, rezultatul a doi ani de cercetare, studiu al bolii, discuții cu medici și pacienți, testare și prototipare. Fiecare prototip în parte a fost testat și îmbunătățit pe baza feedbackului direct al utilizatorului.

Acesta este motivul pentru care produsul actual este cea de-a cincea variantă. Mai am multe planuri pentru dezvoltarea ACT, unul dintre ele fiind automatizarea producției și obținerea certificărilor necesare pentru a putea pătrunde în farmacii, spitale, clinici și magazine, dar acest lucru necesită timp și o investiție mare.

Dar cea de promovare, înscrierea la concursuri?

Promovarea tacâmurilor a fost influențată foarte mult de prezența mea și a produsului la evenimente, conferințe, concursuri naționale și internaționale, dar și de activitatea pe rețelele de socializare.

Am observat că este important să reușeșți să creezi o comunitate în jurul produsului tău și să le demonstrezi oamenilor că nu îți dorești doar să vinzi ceva, ci mai degrabă îți dorești să le îmbunătățești calitatea vieții prin produsele tale.

Un alt lucru care a ajutat foarte mult a fost participarea la acceleratoare. Prima experiență de acest gen  a fost Level Up organizat de Nod makerspace și Babele. Cele opt luni petrecute acolo au fost cele mai importante din procesul de dezvoltarea a produsului.

În iunie am fost acceptați în acceleratorul Future Makers, un program în care dezvoltăm și mai mult ACT, pentru a-l transforma într-un brand românesc de care să știe cât mai multă lume. Toate cursurile din accelerator și mentorii din program ne ajută să punem la punct planul de business, strategia de marketing și multe alte detalii necesare unui start-up la început de drum.

Tu ești designer de produs. Ce înseamnă asta, mai exact?

Bună întrebare. Mulți nu știu ce face un designer de produs și acest lucru l-am observat încă din facultate. De fiecare dată când eram întrebată unde sunt studentă și spuneam că „la design de produs în cadrul arhitecturii”, urma una dintre următoarele reacții: „Ce frumos! Când o să am bani o să vin la tine să îmi construiești o casă!” sau  „Aaa… deci, faci haine?”. Chiar dacă toate aceste meserii sunt din același domeniu, fiecare ar trebui să se ocupe de o anumită zonă. Eu, ca designer de produs, nu construiesc case și nici nu fac haine, dar creez produse de tot felul: mobilier, decorațiuni interioare, tacâmuri, ambalaje. Rolul nostru este să răspundem la nevoia beneficiarului printr-un obiect funcțional și estetic.

La ce lucrezi în prezent și care sunt planurile tale? 

Timpul și energia mea se împart între ACT, doctorat și alte proiecte personale. Sunt anul al doilea la doctorat și îmi propun să realizez o teză prin care să continui ceea ce am început cu lucrarea de diplomă, și anume să studiez mai în detaliu elementele de servit masa. De la începutul anului acesta mi-am deschis și o firmă care oferă servicii de design specializat (design de produs, design de interior și design grafic) și am, din când în când, diferite proiecte de care mă ocup.

Prin inovația ta, te-ai implicat și civic. În ce alte proiecte te-ai implicat de-a lungul timpului și ce satisfacții sufletești, dar și profesionale îți aduce o astfel de activitate? 

Am început să fac voluntariat încă din perioada liceului, prin activități cu copiii sau împachetarea cadourilor în perioada sărbătorilor, și am continuat să fac acest lucru atunci când am venit la facultate, în București. În primii ani de facultate am făcut voluntariat în cadrul evenimentelor Diploma și Romanian Design Week. M-am implicat mai intens în activități civice în urmă cu trei ani, când am început un internship în cadrul Fundației Comunitare București, pentru organizarea evenimentului Swimathon.

Aveam mulți colegi de facultate care erau uimiți de faptul că prefer să îmi petrec timpul liber lucrând în astfel de proiecte neplătite, în loc să mă distrez. Pentru mine, voluntariatul era mai mult decât un mod de a-mi ocupa timpul, era o sursă constantă de informare, energie și satisfacție.

Foto: arhiva personală