Analistul economic Iancu Guda: “Revenirea la normalitatea economică a mediului de afaceri și a populației nu poate fi posibilă mai devreme de doi ani.“

În plină criză economică provocată de Covid -19, Iancu Guda face previziuni despre ce ne așteaptă după ieșirea din Starea de Urgență și ne spune când își va reveni România, după această criză care, în opinia sa, va fi mult mai dură decât cea din 2009. Ce se va scumpi, despre cum vom mai călători și în ce condiții, despre prețul la apartamente și care sectoare își vor reveni mai rapid, vine cu detalii unul dintre cei mai apreciați analiști economici de la noi. Și tot el ne dă 3 lecții importante cu care fiecare român va trebui să rămână, după această perioadă a vieții noastre.

 

Cum ați petrecut dvs. ultimele 6 săptămâni?  Și cum credeți că a gestionat statul român criza provocată de COVID 19 până în acest moment?

Iancu Guda: Începând cu mijlocul lunii Martie, momentul decretării stării de urgență națională, mi-am continuat munca de acasă și am respectat recomandările autorităților privind distanțarea socială. Întreaga echipă Coface Romania (multinaționala unde sunt responsabil ca director general pentru dezvoltarea serviciilor de management al riscului de credit) a fost transferată pe telemuncă. De asemenea, cursurile predate de mine la IBR (Institutul Bancar Român) și ASE au fost migrate către online. Am profitat de acest timp pentru a începe manuscrisul unei noi cărți, intitulată „Economia în vremea coronavirusului”, care va fi lansată la mijlocul lunii Mai prin Editura Publica. Sper ca această carte să fie disponibilă publicului exact în momentul încetării stării de urgență, respectiv 15 Mai. Prin această carte propun un ghid de bune practici pentru antreprenori și politici publice, cu obiectivul salvării cât mai multor companii și locuri de muncă. Consider că măsurile economice luate de guvern până în momentul de față sunt foarte bine canalizate pe nevoile companiilor, respectiv subvenționarea salariilor, amânarea obligatiilor fiscale și înghețarea creditelor bancare. Totuși, cred că momentul și dozajul nu sunt oportune pentru a obține cele mai bune rezultate, aspecte pe care le voi detalia în răspunsurile următoare.

Unii economiști estimează că această criza va lovi mai puternic decât cea din 2008, alții cred că economia se va recupera rapid, după ce va trece pandemia. Care este părerea dvs.? 

Iancu Guda: Cred că România va trece printr-o recesiune mai dură decât cea din 2009, deoarece șocul economic cauzat de efectul de lacăt în business este unic. Volatilitatea de pe bursele de valori, precum și cotațiile negative ale prețului petrolului american cu livrare în luna Mai, sunt fără precedent. Nu cred că economia își poate reveni accelerat din trei motive: (I) o să conviețuim cu acest virus cel puțin un an, până la descoperirea și aplicarea în masă a unui vaccin vindecător, ceea ce poate cauza revenirii în valuri ale cazurilor de infecții precum și o precauție prelungită a consumatorilor; (II) bugetul public nu poate acomodat măsuri pentru sprijinul mediului de afaceri pentru o perioadă extinsă de timp, în special din cauza deficitelor fiscale acumulate în anii anteriori; (III) mediul de afaceri din România este foarte vulnerabil, aproximativ o treime din companii si un milion de locuri de muncă fiind la risc.

Care credeti ca vor fi (sunt) primele efecte ale pandemiei din punct de vedere comercial? Se vor schimba obiceiurile de consum ale românilor?

Iancu Guda: Spre deosebire de crizele financiare precedente, situația actuală se remarcă prin “efectul shutdown” (lacătul pe ușă). Măsurile de prevenție pentru încetinirea diseminării pandemiei Covid-19 obligă la închidere parțială, sau totală de activități economice, precum și la izolarea oamenilor. Pe cale de consecință, comerțul se mută puternic în online pe durata stării de urgență, trend care poate accelera în viitor. Oamenii se vor acomoda cu posibilitățile oferite de comerțul online, în special datorită confortului sporit, timpului necesar mai scurt și posibilității de comparație rapidă a prețurilor.

Ce vor face cei din domeniul HoReCa, dar și cei care au saloane de frumusețe, spa-uri, agențiile de turism?

Iancu Guda: Cred că răspunsul diferă în funcție de industrie și de orizontul de timp. În perioada stării de urgență, toate aceste activități sunt aproape complet blocate, singura posibilitate de continuare a prestării serviciilor fiind livrarea la domiciliu, cum este cazul restaurantelor (food delivery) sau a unor servicii de frumusețe (cosmetice, frizerii), deși probabil nevoile pentru acestea din urmă sunt semnificativ reduse. Ulterior, cred că sectoarele indicate își vor reveni diferit. Probabil cel mai accelerat se vor relansa activitățile de spa-uri și saloane de înfrumusețare, deoarece oamenii vor fi vlăguiți după un stres psihic enorm din cauza restricțiilor privind contactul social. Totuși, până când nu va fi descoperit un vaccin vindecător care să fie disponibil în masă la un preț accesibil, cred că activitățile de HoReCa (Hoteluri-Restaurante-Cafenele) și agențiile de turism își vor reveni foarte greu, din cauza precauției oamenilor de a se expune riscului de infectare cu virusul Covid-19. Ulterior, după implementarea cu succes a vaccinului, este posibil să aceste sectoare să înregistreze o creștere explozivă, dar aceasta numai în scenariul în care puterea de cumpărare a populației nu va fi grav afectată de recesiune economică cauzată de pandemia Covid-19

Ce impact credeți că vor avea toate aceste restricții în cazul companiilor aeriene, dar al agențiilor de turism? Vor duce la scumpiri ale vacanțelor sau ale biletelor de avion?

Iancu Guda: Prețul poate crește doar atunci când cererea devansează oferta, pentru o perioadă consistentă de timp (excesul de cerere neacoperită). Având în vedere efectele economice puternic negative cauzate de pandemia Covid-19, cred că puterea de cumpărare a populației va fi erodată semnificativ, ceea ce nu poate susține o cerere în masă a serviciilor de turism. În acest context, există riscul ca foarte multe agenții de turism să intre în faliment. În schimb, marii operatori de zboruri aeriene probabil că o să fie salvați de ajutoarele primite la guvernele interesate de continuitatea serviciilor de transport aerian, cum se întâmplă deja în mai multe țări, inclusiv în România (vedeți ajutoarele planificate pentru Tarom și BlueAir).

Vor fi și efecte benefice în privința turismului din România? Sau în alte domenii?

Iancu Guda: Ministrul Sănătății a declarat recent că putem conviețuit cu acest virus aproape doi ani, până la descoperirea unui vaccin vindecător implementabil în masă. În această perioadă, cred că românii o să fie mai reticenți la călătoriile internaționale, având în vedere riscul major de infectare cauzat de aeroporturile sau punctele de interes turistic foarte aglomerate. IÎn acest context, cred că turismul din România poate beneficia de orientarea populației către turismul intern, în special locurile aerisite, la care se poate ajunge cu mașina și care nu sunt foarte aglomerate, cum sunt stațiunile montale sau anumite locuri de pe litoral.

Cei care își vor face credite imobiliare se vor gândi de mai multe ori înainte să mai facă acest pas? Este mai riscant acum ca altădată? 

Iancu Guda: Nu cred că este un moment bun pentru achiziția unui apartament sau a unei mașini, din cel puțin două motive: recesiune economică și ieftinirea activelor. Trăim vremuri incerte fără precedent, marcate de o recesiune economica care va falimenta multe companii și va cauza pierderea locurilor de muncă aferente. În acest context, puterea de cumpărare a populației va fi erodată semnificativ, diminuând astfel perspectivele contractării unui credit sau disponibilitatea populației de a cumpăra active cu prețuri mari, respectiv imobiliare sau autoturisme. De asemenea, privind lucrurile în perspectivă, contracția cererii va determina scăderea prețurilor pentru proprietățile rezidențiale și mașini. Astfel, recomand românilor care intenționează să cumpere o casă sau un autoturism să mai aștepte: o să fie mai ieftin.

Vor scădea chiriile sau prețurile apartamentelor anul acesta?

Iancu Guda: Cred că până la depășirea acestei crize prețul imobiliarelor va înregistra o contracție medie de 25%-30%, ceea ce reprezintă oricum diferența dintre prețul actual din piață și valoarea fundamentală a activelor imobiliare. Deci, nu vorbim despre o ieftinire, ci de o ajustare a unor prețuri supraevaluate care vor tinde către valoarea investițională intrinsecă. Aceasta din urma se poate calcula foarte simplu prin următoarea formula: chiria lunara x 12 luni x 17 ani x 80% (discountul de 20% fiind necesar pentru acoperirea cheltuielilor de mentenanță a imobilului, plata taxelor aferente veniturilor din chirie și gradului de ocupare care nu poate fi 100%). La o chirie medie / mp de 7 EUR/mp/lună, valoarea medie este de 1.142 EUR /mp, în timp ce prețul mediu din România la finalul lunii Martie 2020 era de 1.391, cu valori mult superioare în Cluj (1.826 EUR / mp) sau București (1.444 / mp). Această formulă indică valoarea unei proprietăți imobiliare, și trebuie conștientizată de orice cumpărător, indiferent dacă scopul achiziției este pentru locuință sau pentru investiție. Cu toții vedem prețul din piață, dar nu oricine cunoaște valoarea. Iar cei care nu cunosc, vor cumpăra întotdeauna.

Și ce se va scumpi? 

Iancu Guda: Nu cred că o să asistăm la scumpiri, cu excepția unor produse alimentare, în contextul ofertei subdimensionate din cauza unor recolte agricole extrem de slabe, având în vedere ninsorile și precipitațiile foarte reduse din ultimele luni. De asemenea, anumite produse din import pot înregistra o scumpire din cauza deprecierii monedei naționale, deoarece firmele importatoare vor plăti mai mulți lei pentru plățile efectuate în valută (în special EURO) și vor majora prețurile locale denominate în RON pentru acoperirea pierderilor.

Care este previziunea dvs.? Când vom reveni la normal?

Iancu Guda: Viteza de revenire a activității sociale și economice o să fie influențată decisiv de mai mulți factori, printre care cei mai importanți sunt durata și intensitatea măsurilor de carantină, sentimentul de încredere al consumatorilor și investitorilor, precum și eficiența măsurilor fiscal bugetare/monetare implementate acum de autorități. Totuși, indiferent de viteza relansării activității economice, economiile vor rămâne cu sechele importante, între care datorii publice și private mai mari, companii slăbite de încercările financiare și o populație vlăguită după un stres psihic enorm. Având în vedere toate acestea, cred că revenirea la normalitatea economica a mediului de afaceri și a populației nu poate fi posibilă mai devreme de doi ani.

Toate țările sunt afectate de coronavirus. Mai are cine să ne ajute pe noi, ca stat care face parte din UE?

Iancu Guda: Orice ajutor din străinătate va veni sub forma unor împrumuturi, care vor îndatora generațiile următoare. De aceea, înainte să întindem mâna la partenerii internaționali, trebuie să vedem ce găsim în curtea noastră. Auzim deseori aceasta replica în motivația programelor guvernamentale subdimensionate pentru nevoile mediului de afaceri: „Nu avem bani pentru …”.  Nu este adevărat! Resurse sunt, dar în România se fură prea mult, iar resursele bugetare limitate sunt cheltuite nejustificat pe categorii de cheltuieli sociale și populiste. Spre exemplu, Bulgaria colectează venituri publice de 38% din PIB, în timp ce România doar 31%, deși avem taxe mai mari. Diferența de 7% înseamnă fonduri de cel puțin 75 de miliarde RON, care nu sunt colectate din cauza corupției și economiei subterane. Eficiența colectării fondurilor publice poate fi făcută prin digitalizarea administrației fiscale, ceea ce înseamnă că orice factura se emite direct din sistemul ANAF, care ar trebui să interconecteze și toate casele de marcat din țară (exact ce a făcut Bulgaria). De asemenea, dacă reducem aparatul public supradimensionat cu cel puțin 25% (pentru a tinde către media din UE din perspectiva raportării la angajații din sectorul privat), putem economisi anual cheltuieli de personal în sectorul public de cel puțin 20 de miliarde RON. Iată cum putem obține cel puțin 100 de miliarde RON în fiecare an, cu măsurile corecte și multă bunăvoință politică. Dacă încercăm să obținem acești bani de la partenerii externi, probabil că vom găsi disponibilitate doar la FMI (Fondul Monetar International), dar care va condiționa acest împrumut de planuri mult mai severe de austeritate.

Care ar fi cea mai importantă lecție pe care noi românii ar trebui să o învățăm după această criză?

Iancu Guda: Trei lecții deja cunoscute în economiile dezvoltate, care s-au maturizat prin mai multe etape de recesiune: (1) Cu excepția taxelor și morții, nimic nu este sigur, (2) Nimic nu este gratuit, totul are un preț, (3) Prețul este diferit de valoare.

Cine câștigă din această criză? Care dintre industrii sau agenții economici vi se pare că au făcut mișcări bune în această perioadă?

Iancu Guda: În ceea ce privește mediul de afaceri, se observă evoluții pozitive pentru firmele active în comerțul online, produse alimentare sau medicamente. De asemenea, au câștigat companiile care s-au reorientat rapid către producția de măști chirurgicale, echipamente de protecție sau dezinfectanți. Din perspectiva populației, pot câștiga cei care investesc când prețurile acțiunilor la bursa sunt jos, în perspectiva creșterii viitoare. Un alt exemplu se referă la persoanele care nu au cumpărat imobiliare când prețurile au fost ridicate, dar pot achiziționa spre finalul anului 2020 sau anul următor, cred că vor putea cumpăra mult mai ieftin. Vorbind la modul general, România poate fi câștigătoare prin atragerea unor companii sau fonduri care se reorientează din Asia către țările emergente.

Nu întreba ce poate face țara pentru tine, ci întreabă-te ce poți face tu pentru țara ta.- este un citat care mi-a atras atenția cand am intrat pe site-ul dvs. Mulți ar spune că plătim taxe și impozite. Statul ce ar trebui să facă pentru noi?

Iancu Guda: În condiții normale, statul nu face decât să redistribuie valoarea adăugată generată de companii și populație (salariați sau antreprenori). Astfel, statul este responsabil să asigure servicii publice în bune condiții, siguranța națională și ordinea publică, infrastructura (educație, sănătate, transporturi etc.), cadrul legislativ și respectarea acestuia („regulile jocului”), politică externă prietenoasă investițiilor străine, precum și tot felul de programe naționale pentru stimularea dezvoltării mediului de afaceri, protejarea și respectarea mediului înconjurator și, în general, comportamente prezente care contribuie la o țară mai bună pentru generațiile viitoare. În condiții atipice (pandemie, recesiune economică globaza, conflicte militare care amenință securitatea națională), rolul statului devine primordial. Acesta are responsabilitatea să intervină ferm și decisiv, pentru protejarea fizică și financiară a populației și mediului de afaceri. Dacă măsurile necesare și corect dozate nu sunt luate la timp, intervențiile viitoare pot deveni mai costisitoare și mai puțin eficiente. În acest scenariu, prea multe companii intră în insolvență și prea multe locuri de muncă sunt pierdute. Toate acestea erodează tracțiunea economiei de a reveni din recesiune. În schimb, dacă statul implementează rapid cele mai potrivite măsuri pentru populație și mediul de afaceri, atunci sectorul privat își păstrează resursele pentru accelerarea relansării economice. Astfel, statul devine decisiv în conditii excepționale, iar măsurile guvernamentele pentru sprijinirea mediului de afaceri reprezintă piatra de temelie și începutul părții a doua.

Despre Iancu Guda:

După absolvirea facultăţii FABBV din cadrul ASE, Iancu Guda a finalizat cu succes programul DOFIN – Centru de Excelenţă European în anul 2010, a obținut toate cele trei nivele de certificare CFA în anul 2016, și deține autorizația de formator ANC (Autoritatea Națională pentru Calificări). Începând cu noiembrie 2014, el urmează cursurile EMBA Sheffield University, pe care le finalizează cu succes (calificativ cu distincție) la finalul anului 2016, fiind câștigătorul singurei burse integrale la nivel național.

Pe parcursul carierei profesionale în cadrul Coface, Iancu Guda a publicat peste 100 de analize, studii de impact și articole în publicațiile locale de afaceri (Ziarul Finantare, Hotnews, WallStreet, Profit.ro, Capital), cât și internaționale (Financial Times). Între 2016-2017, Iancu a scris prima lui carte De Ce Esuează Companiile? 10 Greșeli și 100 Soluții , Editura Publica, marcând astfel primii 10 ani de experiență profesională în managementul riscului de credit. Cartea este documentată prin analiza declarațiilor financiare ale celor 100.000 de companii care au intrat în insolvență pe durata experienței profesionale a autorului.

Începând cu Martie 2012, Iancu este membru activ  al AAFBR (Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România – www.aafbr.ro), și preia responsabilitatea de Vice-Președinte pentru perioada 2014-2016, urmată de mandatul de Președinte al Consiliului Director al AAFBR pentru perioada 2016-2018 si un nou mandat pentru 2018-2020. De asemenea, Iancu este membru activ în cadrul alto asociații de renume, precum CFA Romania (https://www.cfasociety.org/romania/) sau Asociația Trezorierilor (http://trezorieri.ro/).