Silvia Bogdan, Școala de Valori: „Învățăm tinerii să fie atenți la trenul care trece prin gara lor”

O tabără 100% online? Da, este posibil. Începe în curând, se numește Laboratorul de Cariere și învață tinerii cum să-și descopere drumul în viață. 

Am vrut să aflăm, pe larg, ce se află în spatele unor cursuri de dezvoltare personală dedicate liceenilor și tinerilor de până în 20 de ani. Cum poate fi obținut succesul de la vârste fragede? Cât de pregătiți sunt tinerii pentru a-și trăi viața empiric, dincolo de metodele teoretice pe care le învață la școală? Și, nu în ultimul rând, pentru că noul an școlar bate la ușă, ce metode viabile de studiu online există în prezent? Silvia Bogdan, președinta Școlii de Valori, ne-a răspuns detaliat la toate aceste întrebări.

În perioada 24 – 28 august veți organiza o tabără. Nimic neobișnuit până aici. Însă tabăra se desfășoară online și numește Laboratorul de Cariere – Experiență pentru succes”. Este destinată tinerilor între 16 și 20 de ani. Dincolo de titlul promițător, ce se va petrece în aceste zile în tabără? 

Concret, tinerii vor participa la ateliere de dezvoltare personală, vor interacționa cu oameni din mediul de afaceri din diferite domenii, cu studenți care au participat în Academia LDC și care le vor fi mentori, vor avea momente personale de reflecție și vor avea ocazia să-și cunoască colegii de tabără prin intermediul unui exercițiu numit speed networking.

Tabăra online Laboratorul de Cariere creează spații virtuale în care vor fi stabilite interacțiuni directe între liceenii de la profilele targetate, studenți din anul I de studiu, ambasadori din Academia LDC și reprezentanți de pe piața muncii (angajați și manageri din corporații/companii mici, antreprenori, freelancers din diferite domenii de activitate). Facilităm experiențe de învățare online adaptate la nevoile de cunoaștere ale participanților asupra posibilităților de orientare în viitor. Astfel, vom organiza ateliere, pe parcursul a 4-5 zile, timp în care tinerii vor experimenta într-o manieră inedită tranziția de la adolescență la vârsta maturității. Accentul taberei va cădea pe educația centrată pe valori și pe dezvoltarea capacității de autocunoaștere în raport cu orientarea vocațională pentru a se pregăti pentru viitoarea piață a muncii.

Tinerii vor putea afla răspunsuri la întrebări precum: Cine sunt? Încotro mă îndrept? Care sunt lucrurile pe care le fac cel mai bine? Ce așteptări am de la mine? Unde doresc să ajung? Ce îmi place?

În tabăra LDC, tinerii vor afla cum să-și dezvolte și să-și valorifice aptitudinile deja existente și să și le proiecteze pe cele viitoare. Vor învață să-și consolideze încrederea în sine, pentru a deveni mai automotivați. Vor afla căi facile de a lua decizii mai potrivite, cu impact pozitiv asupra viitorului lor academic și de carieră. Vor practica lucrul colaborativ în realizarea unui proiect care creează premize altor tineri care să poată afla informații valoroase, actuale și concrete cu privire la job-urile viitorului și oportunitățile de carieră pe care le oferă comunitatea în care trăiesc, spațiul național și european, în contextul hiper digitalizării. Își vor alinia traseul profesional viitor în acord cu pregatirea educațională și cu intențiile personale. Acompaniați de câte un mentor, își vor întocmi un plan de dezvoltare cu acțiuni concrete, ancorat în realitate, pe care să-l și urmeze.  În plus, tinerii liceeni vor afla de la mentorii lor cum stă treaba cu viața de student. Iar de la oamenii din business, care sunt reperele, oportunitățile și greutățile pe care le poate întâmpina un tânăr pe traseul personal către succesul profesional.

Suplimentar, am introdus o secțiune specială pentru tinerii preocupați de sustenabilitatea de mediu. Ca atare, împreună cu colegii noștri de la Viitor Plus, ONG de profil, organizăm trei ateliere centrate pe evitarea risipei alimentare, reciclarea și schimbările climatice. Mediul ne influențează viața și, ca atare, cariera. O serie de joburi ale viitorului vor fi legate și conectate la problemele de mediu.

Cum se pot înscrie tinerii și ce presupune criteriul de selecție? Care vor fi costurile? 

Înscrierea în tabără se realizează în mai multe etape, prima fiind accesarea și completarea formularului de înscriere. A doua etapă este susținerea unui test de inteligență emoțională menit să creeze o imagine generală a profilului viitorului participant. Ultima etapă constă în achitarea sumei stabilite (80 lei – participare individuală, sau după caz,  100 lei – participare în echipă) care să responsabilizeze participantul. Locurile sunt limitate. 

Partea provocatoare este ca tinerii să-și aducă 2-4 prieteni cu care să învețe și apoi să implementeze proiectele step up. Dar de ce să participe în echipă în Tabăra LDC online? Când înveți și lucrezi în echipă, crești ca individ. Învățarea colaborativă este caracteristică grupurilor de tineri care comunică împreună pentru a-și fundamenta înțelegerea, căuta sens, găsi soluții sau pentru a crea un artefact, inovând și folosindu-și cunoștințele.

Ar mai fi costul unui chestionar de evaluare a intereselor vocaționale bazat pe celebra tipologie Holland (Self-Directed Search). Acesta este un instrument utilizat în autoevaluare, ceea ce înseamnă că este un instrument pe care participanții l-ar putea folosi pentru autoadministrare, autoscorare și autointerpretare. Dacă participanții vor fi interesați să își descopere interesele personale și să învețe să ia cele mai bune decizii pentru cariera proprie, ar putea accesa acest test pus la dispoziție prin intermediul partenerilor noștri de la Test Central, via pemeserie.ro. Costul unui test este de 59,50 lei/chestionar.

V-ați gândit să adaptați conținutul pe care îl veți livra realității zilelor noastre? Cât de mult interferează această pandemie cu subiectele și activitățile pe care vi le-ați propus?

Pandemia ne-a provocat să ne gândim la căi facile de a face ca educația să continue. Mutarea rapidă a conținutului educațional în online, transpunerea acestuia pe infrastructura unor platforme online care facilitează învățarea experiențială, precum și pregătirea trainerilor care să crească calitatea livrării în online, au fost prioritare, începând cu luna martie 2020. Ne-am gândit să acționăm și să învățăm din mers, fără să avem o strategie ultradefinită și foarte clară.

Primele noastre inițiative au constat în informarea tinerilor prin intermediul unor ateliere online care au adresat subiecte ca „Sănătate și prevenție în context COVID-19” (atelier facilitat de un medic din prima linie în lupta cu COVID-19, rezident în Irlanda, împreună cu reprezentantul tinerilor în Comisia Europeană a României pe probleme de sănătate (președintele Asociației Studenților Mediciniști). „Responsabilitate pentru învățare” (o simulare care să-i proiecteze pe tineri în lumea VUCA – volatility, uncertainty, complexity, ambiguity – și astfel, să înțeleagă necesitatea constituirii unor comunități de învățare intergeneraționale pentru schimb fructuos de valoare). Cel de-al treilea dar nu cel din urmă subiect, a fost centrat pe crearea unor tutoriale și a unor ateliere care au vizat familiarizarea și lucrul cu platformele digitale pentru educație, precum și utilizarea celor mai facile resurse online care ajută aprofundarea și creșterea abilităților digitale.

Toată această nouă experiență educațională online este transferată în tabăra Laboratorul de Cariere. În plus, subiectele aflate pe agenda taberei sunt ancorate în realitatea prezentă și viitorurile posibile.

Mai mult, începând cu 1 octombie vom lansa platforma elearning escoaladevalori.ro care va pune la dispoziția beneficiarilor noștri un conținut educațional de calitate, centrat pe nevoile de învățare ale generațiilor cărora ne adresăm, dezvoltat în limbaj specific, în limba română, cu scopul de a dezvolta abilități și experimenta metode de (re)învățare online relevante.

Silvia, ești președinta Asociației Școala de Valori. Ne poți spune mai multe despre statutul și parcursul ei de-a lungul celor 10 ani de activitate?

Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală apărută în 2009 în urma unei idei îndrăznețe a mai multor tineri întreprinzători. În 2010 organizația a fost înregistrată legal, când a început coagularea echipei în jurul proiectului pentru liceeni, denumit GROW. Scopul acestui proiect era deschiderea orizonturilor personale ale adolescenților și echiparea lor cu abilități necesare într-o lume globalizată, prin contactul cu traineri internaționali veniți aici de pe tot mapamondul. La sfârșitul  lunii octombrie 2020 vom organiza cea de-a 24-a ediție a acestui program.

Începând cu 2012, organizația și-a extins activitatea educațională dezvoltând proiecte personalizate pentru companii aflate în căutare de tinere talente. Astfel, scopul principal al multor proiecte ale organizației a devenit creșterea angajabilității tinerilor, cercetarea caracteristicilor generaționale și pregătirea tinerilor pentru integrare pe piața muncii.

În 2018, organizația a trecut printr-o schimbare de leadership. Ștefan Pălărie, co-fondator și Președinte, precum și membri boardului de atunci, a decis să se retragă, eu preluând conducerea organizației. Așa a început un proces de regândire profundă a strategiei și restructurare a portofoliului educațional al Școlii de Valori. Cele mai importante schimbări pe care, împreună cu echipa mea, le-am pus în practică sunt legate de integrarea conceptului de învățare pe tot parcursul vieții, bazat pe dezvoltarea abilităților necesare Secolului 21, precum și saltul cuantic de paradigmă de la „educația non-formală” la „educația centrată pe valori”. 

Concret, ne-am concentrat inițiativele pe schimbarea de orizont mental al tinerilor și înzestrarea acestora cu inteligența valorilor de care avem nevoie pentru a transforma România într-o societate integră (re)construită pe fundamente etice și morale. Aceasta, pentru că accentul pus pe dezvoltarea caracterului, personalității și spiritului, precum și pe civismul activ dezvoltă limbajul valorilor, introduce vocabularul etic, îmbunătățește inteligența emoțională, consolidează relațiile interumane, induce noțiunea de coeziune și incluziune socială și favorizează crearea unei culturi centrate pe valori sănătoase. Altfel spus, la Școala de Valori, credem că toate acestea contribuie pozitiv la lumea interioară a gândurilor, sentimentelor, senzațiilor și emoțiilor indivizilor care au parte de acest tip de educație, iar comunitatea pe care o facilitează devine mai reflexivă, agilă și armonioasă. Educația centrată pe valori înzestrează tinerii, pe profesorii și părinții lor cu o mai mare responsabilitate personală pentru actul educațional, în ansamblu.

O altă direcție a reprezentat-o încheierea unor alianțe și parteneriate educaționale cu actori din educație pentru a crea un ecosistem educațional în cadrul căruia să contribuim la dezvoltarea unor programe coerente, consistente și cu sens care promovează relațiile pozitive și repoziționează importanța educației centrată pe valori sănătoase la nivel de societate. Proiectul de referință în care suntem parteneri și ne aflăm în pragul celui de-al doilea an de implementare este Edu Networks.

Personal, consider că succesul și impactul educației în România constă în coagularea unui ecosistem format din oameni pasionați de educație care întrunesc competențe complementare, background diferit, experiențe diverse și care pot „muta munții” pentru că au forța de a acționa sinergic cu alți oameni, contribuind la obținerea unui rezultat comun.

A treia direcție pentru noi, presupune dezvoltarea capacităţilor interne de analiză a politicilor publice şi a procesului acestora pentru a ne implica în activități de advocacy în sprijinul creșterii calității educației. Ne străduim să contribuim alături de ONG-urile cu experiență de profil în procesul de normalizare a educației centrate pe elev, în România.

Voi dați formă educației teoretice, prezentându-le tinerilor opțiuni de carieră și modalități concrete de a reuși profesional. Cât de deconectați de la realitate sunt tinerii când ajung la voi și care sunt rezultatele după ce urmează cursurile Școlii de Valori?

Sunt de părere că tinerii cu care lucrăm nu sunt deconectați de la realitate. Sunt mai degrabă conștienți de hibele existente în sistemul educațional și de prăpastia adâncă dintre învățământul (pre)universitar și piața muncii.

Majoritatea intervențiilor noastre sunt axate pe introducerea și dezvoltarea unui limbaj al valorilor care oferă tinerilor platforma potrivită dezvoltării și aprofundării înțelegerii problemelor legate de etică și moralitate din societatea noastră. Aceasta pentru că educația centrată pe valori încurajează gândirea reflectivă și determină comportamente mai pozitive și mai etice în societate.  

Filozofia noastră educațională presupune abordarea holistică a actului educațional. Astfel, oferim tinerilor și profesorilor lor experiențe de dezvățare a convingerilor și comportamentelor disfuncționale și reînvățarea unor noțiuni care pun accentul pe identificarea potențialului individual și dezvoltarea abilității de a lucra colaborativ și multidisciplinar pentru a transforma România într-o societate centrată pe valori sănătoase. 

La Școala de Valori credem în potențialul tinerilor de a-și transpune în realitate visurile mărețe, ideile despre umanitate și drumul în atingerea misiunii personale. Poveștile tuturor oamenilor care au obținut succesul fac referire la creșterea mentală, dezvoltarea emoțională și îmbunătățirea stimei de sine a copilului care devine adolescent și apoi adult. 

De aceea, misiunea noastră este să călăuzim tinerii să învețe să devină creatorii propriilor lor vieți.

Ne poți da exemple ale unor tineri ale căror poveste și drum în viață te-au impresionat în mod special? Cum le-a schimbat Școala de Valori viitorul? 

Povești impresionante sunt multe pe acest subiect. Eu sunt de părere că o singură entitate, un om sau o echipă nu schimbă viitorul unui tânăr aflat la început de drum, într-un singur program. Cred cu tărie că succesul unui om depinde de toate contextele și oamenii pe care i-a întâlnit în viața sa, până la un moment dat.

Succesul personal se datorează unui cumul de împrejurări și oameni care au impact direct asupra fiecăruia dintre noi. Totodată, am convingerea că succesul personal depinde de abilitatea fiecăruia dintre noi de a crede în puterea interioară, de a-și doza energia potrivită de a merge mai departe indiferent de obstacolele întâmpinate și de capacitatea personală de a ne îmbunătăți continuu și manifesta constant competența de leadership.

Cele mai impresionante povești sunt ale tinerilor care trăiesc și învață în medii defavorizate, în școli slabe spre foarte slabe, unde interesul nu doar al cadrelor didactice dar și al părinților și comunității este spre zero. Pentru noi, cele mai faine povești despre viață și potențial școlar neexplorat sunt ale tinerilor din mediul rural sau urban mic, tineri din școli profesionale și licee tehnologice.

Lucrând cu ei și acompaniindu-i am descoperit că reușesc să afle cum pot visa, cum se pot lăsa purtați de ideile mărețe care nu le dau pace și ajung să-și poată exprima emoțiile și sentimentele într-un context absolt nou, față de oameni pe care inițial nu-i cunosc, dar pe care ajung să-i îndrăgească și să-i considere mentori. Iar acesta este primul pas, cel mai important, pe care îl fac în construcția consolidării stimei de sine. 

Emoția declanșată de aceste mici succese, care sunt de fapt mari realizări în esență, ne mențin conectați la misiunea pe care o avem. Chiar și succesul unui singur tânăr dintr-un efectiv de 28, de exemplu, face mai mult decât nimic… și este despre calitatea vieții sale și oportunitățile de viitor pe care acesta le poate identifica după ce învață cu noi cum să facă asta, pentru ca apoi să facă alegeri asumate.

Cu alte cuvinte, îi învățăm pe tineri să afle cum pot identifica, intui, capitaliza pe oportunitățile din mediul înconjurător. Îi învățăm să fie atenți la „trenul care trece prin gara lor” și să aleagă singuri dacă este cazul să se urce din mers sau dacă doar acesta staționază, să se agațe de ușa trenului aflat în viteză sau să decidă că nu-i momentul să prindă acel tren acum.

La celalalt capăt se află poveștile tinerilor care știu încă de timpuriu cine vor să fie, către ce se îndreaptă și cum își capacitează potențialul pentru a obține succesul pe care-l targetează, în timpul pe care și-l stabilesc. Bineînțeles, mă refer la tinerii care investesc în ei inșiși, la cei care își doresc să aibă impact pozitiv asupra bunăstării lor și a celorlalți, la tinerii deciși să transforme România, Europa, lumea întregă într-o societate mondială bazată pe valori sănătoase. Aceștia, de altfel, sunt Excepționalii noștri! Unii dintre ei încă ne sunt aproape, iar alții își pun în operă inițiativele mărețe în țară sau în afara granițelor.  

În tot acest timp în care ați oferit metode de învățare alternative, ați ținut legătura cu instituțiile de învățământ clasic? Ați reușit să încheiați parteneriate cu școlile de stat, să pătrundeți și acolo? 

 

Lucrăm cu câteva sute de școli de stat și mii de profesori. Această experiență ne oferă repere clare referitoare la elementele esențiale de contribuție complementară. Noi nu înlocuim educația școlară/academică – scopul nostru este de a completa curriculumul școlar, dar dintr-o perspectivă soft.

Experiența de care au parte tinerii cu care lucrăm este transformatoare, pentru că atelierele noastre oferă nu doar transfer de cunoștințe, ci inspirație, multe momente de reflecție personală, dialog autentic pe teme de interes comun atât cu colegii cât și cu oameni faini prezenți în sesiuni să sprijine procesul educațional. Atelierele Școlii de Valori îți schimbă perspectiva, te plasează în situația de a pune procesele și oamenii sub semnul întrebării, te învață să gândești critic, sistemic și în perspectivă, și îți oferă posibilitatea de a face alegeri și lua decizii asumate.

Curriculumul complementar pe care-l creionăm vizează patru direcții de dezvoltare: a caracterului, personalității, civismului activ și prosperității personale și comunitare. În plus, competențele care stau la baza conținutului educațional și pe care, de altfel, le măsurăm, sunt gândirea critică, creativitatea, colaborarea, comunicarea și locusul de control intern.

Cu ce se deosebesc metodele de învățare predate de profesorii Școlii de Valori, de cele obișnuite? 

Cred că nu suntem atât de speciali. 🙂 Ne străduim să învățăm să fim continuu mai buni în ceea ce facem și mai receptivi la feedbackul care ni se furnizează. Suntem și noi oameni, mai greșim, mai eșuăm, nemulțumim partenerii, supărăm participanții dar din aceste blocaje și eșecuri, învățăm și integrăm lecțiile pe care ni le luăm din aceste contexte care nu ne fac plăcere, dar care sunt esențiale pentru a progresa.

Metodele de învățare sunt axate pe filozofia faptului de a învăța să înveți pe întreaga perioadă a vieții, prin abordare holistică, relevantă și transdisciplinaritate. Mixul pe care-l livrăm în ateliere constă în 10% teorie, 35% simulare și 55% transfer la realitate.

Începând din martie 2020, am început să combinăm cunoașterea, cu pedagogia și tehnologia. Consider că aceste trei ingrediente sunt esențiale în abordarea educației viitorului. 

Personal, consider că educația pentru tinerii din ziua de astăzi înseamnă conexiune socială, colaborare, acces facil și lucrul cu aplicațiile din lumea reală. În lumea tinerilor contemporani educația ar trebui să se bazeze mai mult pe tehnologia interactivă din social media și pe spații flexibile de învățare. Tinerii au așteptarea ca profesorii/trainerii/facilitatorii să demonstreze tendința de a reproduce elemente ale stilului lor de viață social, permanent conectat în curriculum-uri și prezent în metodele de predare care să fie în concordanță cu realitatea Secolului 21. Iar noi asta ne străduim să facem în programele și atelierele noastre.

Cum vezi viitorul școlii online? Mai e puțin până la începerea noului an școlar și perspectivele reîntoarcerii la metoda clasică, offline de predare sunt slabe. Ce poți face pentru ca școala online chiar să funcționeze?

Este un fapt previzibil ca educația viitorului să fie de tip blended, o combinație de online cu offline. Totuși, în această perioadă de pandemie, cred că-i mai sigur la distanță, dar fiecare tânăr, părinte, profesor va alege sau va influența această decizie.

Noi, împreună cu partenerii din alte ONG-uri, precum și cu partenerii care ne sponsorizează programele, căutăm să aplicăm soluții educaționale integrate care vin în întâmpinarea unor nevoi specifice. Personalizarea atelierelor la condițiile actuale este esențială.

Concret, derulăm nu doar proiecte educaționale așa cum am descris mai sus, ci am inițiat și desfășurăm în parteneriat cu alte entități programe care vor face posibilă și învățarea la distanță. 

Unul dintre proiecte este Clasa Viitorului, pe care-l derulăm în parteneriat cu Edu Apps, în cadrul căruia efectivul nostru de voluntari acompaniază școlile în procesul de licențiere cu Suitele Google și Microsoft pentru educație. 

Un alt proiect, de data aceasta în parteneriat cu Narada și Depanero, vizează strângerea de device-uri noi sau vechi ce trebuie recondiționate pe care apoi le trimitem în comunitățile de elevi și profesori care au nevoie reală pentru ca din toamnă să intre în online. 

Un al treilea proiect, alături de iziBAC și Impact Hub, vizează înființarea unui Studio Educațional care va permite profesorilor din România accesul într-un laborator ultramodern în care să-și poată înregistra lecțiile pe care apoi să le folosească în predarea la clasă.

Bineînțeles, nu ne oprim aici… 🙂 Împreună cu partenerii noștri de la Edu Networks, începând cu anul școlar care debutează în Sep, vom derula un program integrat axat pe digitalizarea educației, pentru profesori. Soluția nu doar familiarizează profesorii cu platformele și resursele online existente ci și calibrează metodologii de recreare a lecțiilor formale cu conținut relevant, predat într-o manieră atractivă și adaptată stilului de învățare a cohortelor de copii care aparțin generației Z și Alpha. Suplimentar, soluția include o componentă practică de pregătire a profesorilor de informatică pentru a preda programarea și scrierea de cod, direct în sala de clasă. 

Care sunt principalele nemulțumiri ale tinerilor cu care veniți în contact?

Principalele nemulțumiri sunt legate de metodologia de predare la clasă, axată mai degrabă pe nivelurile de bază ale Taxonomiei lui Bloom. Lecții proiectate cu precădere pe nivelurile cognitive: memorare, înțelegere, aplicare.

Generația Z este prima generație complet globală, fiind modelată în Secolul 21, conectată prin dispozitive digitale și informată prin intermediul social media. Face parte din ADN-ul acestor tineri să ia cu asalt familia, educația și modul în care ei socializează. Generația Z este considerată cea mai competentă din punct de vedere tehnologic. Tinerii au abilități de multi-tasking și pot lucra simultan cu cinci ecrane. Din păcate, se așteaptă ca tehnologia să le rezolve toate problemele. 

Ei au nevoie să învețe cum să abstractizeze, să-și dezvolte creativitatea, să reflecteze la propriul proces de gândire prin metacogniție și să-și dezvolte locul de control intern.

Care sunt principalele „lecții” pe care tu le-ai învățat de la studenții tăi? 

Cea mai importantă lecție personală învățată până acum este conștientizarea faptului că tinerii au nevoie de a simți că ceea ce fac cu viața lor „trebuie” să aibă sens pentru sine. 

Nu este vina lor că transformările hormonale modifică modul în care se manifestă și le centrează întreaga lor existență în jurul propriei persoane și a prietenilor cu care doresc să se afilieze. Viața lor, pentru câțiva ani, este o galaxie incomensurabilă, completată constant de transformări chimice explozive.

Au nevoie de ceilalți dar într-un mod  inconștient, intangibil și neverbalizat! Tinerii au nevoie doar de un context în care să-și identifice puterea interioară și să învețe cum să-și contureze personalitatea, pentru a deveni adulții de mâine. Noi ceilalți am putea să-i acompaniem în drumul lor spre maturitate, cu răbdare, detașare și mult capital de încredere! Au nevoie de asta deși marii majorități a adulților ni se pare că ei sunt nerecunoscători, dezinteresați, cu pretenții prea mari comparativ cu ceea ce sunt dispuși să ofere și că „trăiesc doar clipa”.

 Lucrând cu tinerii, am realizat că an de an îmbătrânim și riscăm să ne îndepărtăm tot mai mult de ei, de crezurile lor, de asiprațiile și nevoia lor de auto-descoperire dacă doar îi catalogăm și nu ne schimbăm abordarea, în primul rând, noi față de ei… merită să reflectăm la asta!

Sunt ambițioși, dornici de autodepășire dar sunt sensibili la stres și au tendința de a renunța ușor dacă lucrurile nu se îndreaptă cu sens în direcția pe care ei și-o doresc și la viteza care le menține nivelul de adrenalină de care au nevoie pentru a performa. 

În acest context, consider că doar schimbul de valoare între generații poate face sustenabile reînvățarea și creșterea personală în lumea digitală, pentru oricine, indiferent de vârsta pe care o are.

Putem învăța de la ceilalți, indiferent de personalitate, pregătire, statut, sex, vârstă, abilități etc. 

 Astăzi, sunt patru generații în actuala piață a muncii. Acum ca niciodată, în piața globală a muncii, avem cel mai mare capital de inteligență latent, pregătit să fie valorificat și gata să fie accesat cu preempțiune. Este important să învățăm cum să facem asta!

Foto: arhiva personală; Unsplash