Karpatia Horse Show, un Festival ecvestru dedicat întregii familii

Ediția a VII-a a Karpatia Horse Show, care se desfășoară în acest weekend pe Domeniul Cantacuzino de la Florești,  aduce pentru vizitatori experiențe unice, cu note distincte. Vineri, 23 septembrie, este ziua destinată relaxării după o săptămână de weekend, ziua în care ne încărcăm cu energie și voie bună. La Karpatia Horse Show, adulți și copii în egală măsură se pot bucura de spectacolul oferit de cai, dar și de concertele de jazz pe scena Micul Trianon. Vineri va performa Luiza Zan. Sâmbătă, 24 septembrie, adrenalina atinge cote maxime, în timpul probelor de calificare. Vizitatorii domeniului Cantacuzino au o zi întreagă pentru a explora, iar pe înserat, când soarele se ascunde după munți, se pot delecta cu muzica celor de a Moonlight Breakfast la un pahar de vin. Duminică, 25 septembrie, exuberanța, eleganta și imaginarul își dau întâlnire la Florești, într-o zi ideală pentru orice tip de reuniune: familială, cu prietenii sau de business. Festivalul va fi închis de concertul Alexandrei Ușurelu. Despre ce oferă vizitatorilor domeniul de la Florești în aceste 3 zile ne-a povestit chiar urmașa familiei Cantacuzino, Irina Bossy-Ghica.

1. Care este povestea Domeniul Cantacuzino de la Florești?

Domeniul Cantacuzino de la Florești simbolizează permanența familiei pe aceste meleaguri, de o parte și de alta a râului Prahova, unde s-au instalat acum mai bine de 400 de ani. Ultimul descendent al familiei care a contribuit la înfrumusețarea lui a fost stră-stră bunicul meu George Grigore Cantacuzino, supranumit “Nababul” datorită averii lui considerabile.  Construind acest al treilea – și ultim – palat din viața sa pe care l-a vrut ca o replică (de proporții mai modeste) a Marelui Trianon de la Versailles, George Grigore Cantacuzino a vrut să arate tuturor – românilor, dar și celor din străinătate – că România nu era cu nimic mai prejos față de celelalte țări din Europa, și față de cea care reprezenta în acele vremuri chintesența culturii europene, și anume Franța. Cu palatul de la Florești, pe care îl dedicase soției sale Ecaterina (născută Băleanu, una din cele mai vechi familii boierești din Țara Românească), și ale cărei inițiale (CC – Catherine Cantacuzino) se pot vedea deasupra capitelurilor ionice ale dublei colonade de pe fațada vestică, George Grigore Cantacuzino a vrut să-și încununeze opera edificatoare de o viață. Construise mai întâi Palatul Cantacuzino de pe Calea Victoriei (astăzi Muzeul Enescu) – o bijuterie art-Nouveau și neo-rococo în stil franțuzesc, care era, la vremea aceea, cel mai somptuos edificiu din Bucuresti ; apoi Castelul de la Zamora – astăzi un cartier din Bușteni- în stil neo-românesc pentru a aminti compatrioților săi că, deși descindeau dintr-o familie imperială bizantină, Cantacuzinii, ajunși în Principatele române la sfârsitul sec. XVI, aveau de atunci rădăcini adânc înfipte pe aceste meleaguri, în special pe valea Prahovei, mai precis în zona Florești-Măgureni, înrudindu-se cu toate marile familii de boieri pamânteni. Și în fine, Palatul de pe Domeniul de la Florești, domeniu care a fost leagănul familiei, așa cum spuneam. El a trecut și a fost înfrumusețat din generație în generație, dar cu moartea ultimului dintre patriarhi, George Grigore Cantacuzino, în 1913, s-a stins și o întreagă epocă – cea pe care francezii au intitulat-o “La Belle époque”. Frumoasa epocă dinainte de Primul Război Mondial care a pus capăt vechii Europe. O epocă în care România abia începuse să existe pe hartă, promovată de acea generație de patrioți din care făcea parte și George Grigore Cantacuzino. Opera lor a fost continuată și realizată după acest Prim conflict mondial, dar din nefericire toate aceste eforturi care-i aduseseră României un adevărat prestigiu internațional au fost zădărnicite și date uitării odată cu venirea comuniștilor la putere care au scufundat-o în uitare și mediocritate. Acele personalități care făcuseră istoria țării au fost persecutați sau șterși din memorii, căci Omul Nou nu trebuia să aibă altă istorie decât cea comunistă. De aceea ne luptăm pentru a reda viața acestui domeniu. Pentru că adevărata istorie să nu fie dată uitării și pentru că tînăra generație să poată avea un trecut la care să se refere pentru a-și clădi un viitor. Un viitor pe care să nu mai trebuiască să și-l caute părăsindu-și țara.

2. Vi-l amintiți de când erați copil? 

Domeniul a fost confiscat de comuniști în 1949, când eu nici nu mă născusem.

3. Ce înseamnă pentru dumneavoastră moștenirea și numele de Ghica?

Va voi răspunde citând-o pe bunica mea, Alexandra Ghica-Cantacuzino, descendenaa a două familii care au domnit în România și a cărei educație, primită în copilărie, mi-a fost călăuză toată viața: “Numele nobil pe care îl purtăm nu ne dă nici un drept. Numai obligații”. Și astăzi, când Regina Elizabeta a II-a ne-a părăsit și am avut parte de multe elogii la adresa sa, unul din primele rostite de toți cei care o admirau este acela că și-a făcut pe deplin datoria. Datoria și obligațiile pe care și le asumase odată cu numele și funcția pe care o avea. 

4. Sunteți pasionată de călărie și cai. Este un sport din ce în ce mai apreciat de români. Ce credeți că ar ajută să îl facă mai popular?

Karpatia Horse Show este un eveniment din ce în ce mai cunoscut de către publicul larg care așteaptă cu nerăbdare reluarea tradiției pe care am început-o în 2014. Dezvoltarea și amploarea lui ar putea fi unul din elementele care ar ajuta că acest sport să devină mai popular. Deși în România sunt mai multe competiții de călărie care atrag un public din ce în ce mai numeros. Concursul Complet Karpatia Horse Show este unic în țară și unic în tot Sud-Estul Europei. Trebuie să încurajam formarea unor tineri călăreți care să poată prelua ștafeta și să ajungă să reprezinte România la Jocurile Olimpice. 

5, Ce vom vedea la KHS în acest an?

Ca în fiecare an, publicul va putea asista la cele trei probe din care se compune concursul complet : vineri 23 septembrie – dresaj, sâmbătă, 24 septembrie, cross country – proba de obstacole fixe pe tot domeniul ; și duminică 25 septembrie – show jumping, adică concurs hipic cu obstacole mobile, proba cu care publicul este destul de familiarizat. În plus, duminică vom avea și probe de atelaje cu 2 sau 4 cai. Seara, după competiții, le rezervăm spectatorilor o surpriză: vor putea ramâne până târziu pe Domeniu, în sunetul muzicii de jazz live. Avem 3 seri cu concerte de neratat: Luiza Zan, Moonlight Breakfast și Alexandra Ușurelu. Apoi, pentru cei mici, sunt numeroase locuri de distracție: pot călări, pot picta, pot câștiga premii, se pot da cu tiroliana.