O privire către viitor cu Marian Salzman, futurolog

M-am întrebat mereu cum ar fi să ştiu, cât mai exact, cum o să arate viitorul? Să am habar, încă din primele zile ale anului, pe ce să mă concentrez, la ce-ar trebui să renunţ, cum va arăta lumea în care voi trăi. Evident, cred că nimeni nu poate prezice viitorul (iar ultimii ani ne-au demonstrat tocmai asta), dar cred în tendinţe documentate, analizate, explicate şi bine argumentate, care vor defini lumea, aşa cum o să evolueze ea. Aşa că am stat de vorbă cu Marian Salzman, Senior Vice President, Global Communications, Philip Morris International, unul dintre cei mai apreciaţi futurologi din lume, trendspotter, care asociază, leagă şi urmează „semnele” prezentului, scriind apoi, pe baza aceastora, istoria viitorului.

Marian Salzman este futurolog, autoare și coautoare a peste 20 de cărți și unul dintre cei mai premiați specialiști PR din lume. Ea a prezentat, de curând, cele 22 de tendințe care vor contura anul 2022. La ce ar trebui să fim atenți în lunile care urmează? Citiți în continuare.

Sunteți obișnuită să vedeți tendințe înaintea altor persoane, să le preziceți, să știți încotro se îndreaptă lumea. Care este ACEL lucru care v-ar putea surprinde?

Marian Salzman: Ceea ce m-ar surprinde cu adevărat ar fi să văd ceva care merge în direcția opusă față de traiectoria sa actuală. Un exemplu care îmi vine acum în minte este locul pe care îl ocupă tehnologia în viața noastră. Deși cred că putem fi, în general, de acord că trăim într-o lume de tip yin-și-yang – în care dependența noastră tot mai mare de tehnologie este egalată doar de cât de mult ne frământă această dependență –, aș fi șocată dacă progresul tehnologic ar încetini. Cred că evoluția tehnologică este atât de rapidă în acest moment încât nu o mai putem împiedica și, oricum, nu ar fi o abordare productivă. Mai inteligent ar fi să vedem cum putem valorifica în mod optim evoluțiile din sectorul tehnologic, astfel încât să ne schimbăm în bine viața și lumea.

Care sunt, pe scurt, cele mai importante tendințe pentru 2022 – dacă ar fi să privim din punct de vedere social și uman (și să lăsăm deocamdată deoparte industria, știința și economia)? De ce?

M.S.: Dintr-o perspectivă umanistă, acestea de mai jos sunt cele cinci tendințe care cred că vor caracteriza în mare măsură viața noastră socială în 2022. Primele două sunt: „Guvernarea haosului” și „Angoasa este noul normal”. Ambele stau la baza celei de-a treia tendințe, „Sănătatea mintală iese la lumină”. Aceste trei tendințe ne arată cât este de important să recunoaștem lupta pe care o ducem cu „bolile disperării” – depresie, anxietate, dependență, printre altele – și să adoptăm instrumente, tehnologii și alte mijloace care să ne ajute să ne rezolvăm problemele de sănătate mintală și să ne îmbunătățim starea de bine. Ajung astfel la cea de-a patra tendință: „Inechitatea”. După
ce decenii la rând oamenii au acceptat că „pur și simplu așa stau lucrurile”, acum ei devin tot mai sensibili la nenumăratele inechități scoase în evidență de pandemia de COVID-19 și sunt mai puțin dispuși să le tolereze. În cele din urmă, cea de-a cincea tendință ar putea fi definită ca „Războiul cuvintelor”.
Pe de-o parte, sunt cei care au pus aceste inechități la suflet și încearcă să fie atenți la nedreptăți, iar pe de altă parte sunt cei pasionați de „poliția corectitudinii politice” și cred că mergem prea departe pentru a domoli spiritele unei majorități mult prea sensibile.

De ce ați ales 22 de tendințe pentru a ilustra anul 2022? Știu că dvs. credeți în semnificația și puterea numerelor.

M.S.: În numerologie, 22 este considerat un „număr de destin maestru”. Unii chiar îl consideră cel mai important număr. Se crede că are o putere foarte mare și un potențial imens, dar nu neapărat că aduce noroc. Din perspectiva mea, atunci când aud acest număr, primul lucru care îmi vine în minte este romanul Catch-22 al lui Joseph Heller. Acest concept definește o situație problematică care nu are o soluție facilă sau ușor de acceptat.
Mi se pare că se potrivește perfect acestor vremuri. În raportul meu, am prezentat 22 de tendințe ca o manieră de a le organiza, însă am ținut cont și de simbolistică.

Ce transformă o mișcare într-o tendință? Care ar fi o tendință de urmărit? Care sunt factorii pe care îi aveți în vedere?

M.S.: Există o formulă magică pentru a identifica mișcările care se vor transforma în tendințe? Răspunsul este „nu”. De fapt, trebuie doar să fii vigilent la ce se întâmplă și să ai rapiditatea, uneori chiar și curajul, de a da un nume acelui lucru. Practic înseamnă să transformi un instinct în perspective măsurabile
și oportunități. Există numeroși factori de care țin cont atunci când identific tendințele de urmărit, cum ar fi numărul dimensiunilor de care se leagă o anumită mișcare – mediu de afaceri, viață civică, consumerism, familie, divertisment, și nu numai, dar și probabilitatea ca mișcarea respectivă să se transforme în ceva care să ne schimbe identitățile, să ne contureze viitorul colectiv sau să propulseze o organizație înainte. Mă uit, de asemenea, și la cât de mult sprijin măsurabil există pentru o anumită temă consemnată de mine.

Preziceți tendințele de câțiva ani buni. A existat vreodată o predicție „greșită”? Una care nu s-a adeverit așa cum v-ați imaginat? Ați putea să ne dați un exemplu?

M.S.: În primul rând, cred că este un lucru bun să greșești. Am învățat multe din greșeli. Uneori, chiar mai mult decât atunci când am avut dreptate. Este important să analizezi greșeala respectivă. Care a fost cauza? Care a fost pasul greșit? Trebuie să procesăm ce s-a întâmplat și să ne servească drept lecție în viitor.

În acest exercițiu de trendspotting, cele mai mari greșeli apar atunci când ne uităm prea devreme la lucruri. Uneori m-am pripit când am prezentat o tendință prea devreme. Sau dimpotrivă, am ratat complet ceva, în funcție de momentul în care s-a manifestat, și am zăbovit prea mult asupra sa. Evident, au fost și momente când nu am nimerit. Îi spuneam, de exemplu, la un moment dat, unui reporter că nu văd cum Amazon ar putea vreodată să facă profit. Ei bine… M-am înșelat și cu privire la ascensiunea „Chindiei”. China a înregistrat o creștere explozivă, pe când India nu a reușit să țină pasul.

Tendința „imposibilă” pe care ați dori să o vedeți adeverită…

M.S.: La fel ca mulți oameni pe care îi cunosc, și eu mi-aș dori să se termine odată haosul. Pe vremuri, credeam că putem răzbi prin haos pentru a găsi ordine și claritate. Din păcate însă, ne-am dat seama că lumea și viața noastră au devenit mai haotice și avem o senzație tot mai puternică de lucruri scăpate de sub control. De aceea spun că este ceva „imposibil”. Cred că ceea ce putem face acum este să recalibrăm așteptările: să acceptăm complexitatea ca normă, să ne-o asumăm și să găsim modalități pentru a rămâne cu picioarele pe pământ și pentru a ne cultiva stabilitatea interioară.

Adesea sunteți descrisă ca „futurolog”. Cum arată o zi obișnuită pentru un futurolog ca Marian Salzman?

M.S.: Este adevărat că activitatea de trendspotting a fost mereu în centrul carierei mele. Încă de când eram copil observam și decodam trenduri. Sunt o consumatoare avidă de știri, astfel că în fiecare zi absorb un flux constant de informații. Când ceva îmi captează interesul, devin mai atentă, vorbesc cu oamenii despre experiențele lor și urmăresc „indicii” când merg pe stradă sau la un magazin. Acum mult timp, mi-am dat seama că sunt incapabilă să fac cumpărături, să mă uit la oameni în aeroport (pe vremea când se putea face acest lucru) sau să navighez pe internet fără să caut instinctiv tipare.
Pentru mine, o zi obișnuită implică foarte mult citit: știri, postări pe rețelele de socializare, cărți (de ficțiune și nu numai). Sunt deschisă la orice. Iar apoi lucrez la stabilirea de conexiuni în ceea ce găsesc. Dacă tot am vorbit de conexiuni, în cele mai bune zile ale mele mă joc cu câinii mei golden retriever.

Ce înseamnă să fii futurolog? Dacă aș vrea să devin și eu unul, ce pași ar trebui să urmez?

M.S.: Puteți urma calea pe care am mers eu pentru a intra în această activitate de trendspotting.
În facultate, am studiat sociologia. Apoi, mi-am început cariera în cercetarea pieței și am trecut la identificarea tendințelor. Dar mai important decât acești pași concreți este să ai un interes autentic pentru comportamentul uman și tendințe. La fel de utile sunt și pasiunea pentru a face legături între fenomene aparent neînrudite, curiozitatea de a afla ce ar putea însemna toate acestea puse cap la cap, dar și abilitatea de a crea o poveste sau o narațiune care să îi ajute pe ceilalți să înțeleagă ce vezi tu. Când identifici tendințe pentru o companie, trebuie să poți dovedi de ce ai avut acea intuiție sau cel puțin să argumentezi de ce compania ar trebui să monitorizeze o anumită tendință incipientă pe care ai observat-o.

Ați spus că una din cele mai importante tendințe este cea a metaversului. Toată lumea vorbește despre asta acum. Am să vă întreb: ați încercat? V-a plăcut?

M.S.: Metaversul s-a infiltrat în domenii precum modă și divertisment și, în cele din urmă, toate sectoarele vor fi implicate în metavers. Am observat cu mare interes această evoluție. Investitorii se orientează deja către Decentraland, un metavers alcătuit din aprox. 90.000 de parcele de teren virtual pe blockchain-ul Etherium. În noiembrie 2021, una din aceste parcele s-a vândut cu 2,4 milioane de dolari.

Cum arată previziunile dumneavoastră pentru 2022 la nivel personal?
M.S.: Pentru mine, 2022 va fi un an în care îmi voi aminti lecțiile învățate în ultimii doi ani și voi încerca să mă ghidez după ele. Încetinirea ritmului a fost o provocare imensă pentru mine.
De mai mulți ani m-am mutat la Lausanne, în Elveția, din hărmălaia zonei metropolitane a New York- ului, însă abia în 2020, când am luat marea pauză, am reușit cu adevărat să mă adaptez la ritmul mai puțin frenetic al vieții. Intenționez să apreciez în continuare ritmul mai relaxat, dar în același timp să îmi dedic toată pasiunea și entuziasmul pentru a-mi atinge obiectivul de-o viață, acela de a lucra cu un scop și de a contribui la binele tuturor.

Acest interviu a apărut în ediția print a revistei A List Magazine, numărul 22