Relaxarea, un lux?

În multe culturi, a lua o pauză (sau, pur și simplu, a sta) este un proces frecvent etichetat ca lene sau evitarea efortului. Chiar dacă mintea și corpul transmit semnale clare că ar fi mai bine să luăm o pauză, tot s-ar putea să ne întâlnim cu acest sentiment sâcâitor de vinovăție atunci când o facem. Astfel, mă întreb… a devenit relaxarea acest cadou de lux, cu fundă roșie, pe care ni-l permitem doar în vacanță? Text de Diana Lupu.

A se opri, a rămâne locului, a poposi, a conteni, a se întrerupe, a staţiona,  a trăi, a vieţui, a exista – sunt doar câteva din sinonimele asociate în dicționar cu „a sta”. Însă, rareori suntem neocupați. De fapt, pare o realizare din ce în ce mai greu de atins.

În lumina evenimentelor din ultimii ani, am remarcat că munca și viața de acasă au fuzionat mai mult ca niciodată și facem adeseori eforturi suplimentare de a ne găsi răgaz. Pe lângă acest aspect, și felul în care societatea timpurilor noastre răsplătește programul cât mai încărcat, în cât mai multe zile din timpul săptămânii, asociindu-le cu succesul și implicarea, într-un final tinde să portretizeze felul în care ar trebui să muncim. Tot acest mix face ca odihna să pară o sfidare în fața a tot ceea ce se desfășoară în viața și lumea în care trăim.

A sta este egal cu a pierde timpul?

A ne dezocupa și a sta sunt ingrediente esențiale ale forței vitale. Știu că poate suna irațional, însă pauza (sau orice altă formă în care stăm) ne pregătește să revenim la luptele cotidiene mai aprovizionați cu energie și creativitate. În momentul în care ne deconectăm de la lucrurile, oamenii, informațiile sau obiceiurile de zi cu zi, nu rămânem în aer, ci ne cuplăm la resursele interioare.

Departe de gândul că ne pierdem timpul, s-a descoperit că pauzele și activitățile recreative oferă beneficii semnificative, reprezentând o hrană emoțională. Fie că ne bucurăm de o baie la lumina lumânărilor, de o plimbare rapidă în parc sau de o carte bună, toate acestea ne ajută să gestionăm presiunea, aduc un sentiment de echilibru și ne întăresc stima de sine. Beneficiile fizice și psihologice includ niveluri reduse de stres, anxietate și depresie, starea de spirit este îmbunătățită, avem niveluri mai ridicate ale stării de confort emoțional, o scădere nivelului de cortizol, a tensiunii arteriale și ritmului cardiac.

Pentru că la început spuneam că relaxarea s-ar putea să fie un cadou de lux, o să mai insist cu câteva argumente pe bază științifică ale psihologilor recunoscuți care au identificat de multă vreme legătura dintre timpul liber și bunăstare. Spre exemplu, Albert Bandura era de părere că pauzele sunt esențiale pentru dezvoltarea socială sănătoasă, iar ierarhia nevoilor lui Abraham Maslow include timpul liber ca o componentă de bază a autoactualizării. Ei susțin, prin teoriile lor, faptul că desfășurarea unei activități care nu este considerată în mod tradițional productivă, ci este „doar pentru mine” poate oferi un sentiment de control și alegere pe care s-ar putea să nu le simțim în alte aspecte ale vieții.

De ce ne este greu să luăm o pauză?

1. Pentru că luăm sănătatea ca pe un dat. Tindem să ignorăm semnele de avertizare transmise de corp, până când o sperietură medicală ne obligă să fim atenți. Luarea regulată a pauzelor previne epuizarea și oferă puterea de a funcționa la niveluri ridicate în mod constant. Iar pentru asta avem nevoie să ne antrenăm ascultarea limbajului corpului.

2. Așteptările. Percepția pe care o ai asupra așteptărilor din partea celorlalți poate întuneca capacitatea de a vedea lucrurile mai clar. Povestea pe care ne-o spunem despre ce se așteaptă de la noi, atunci când ne gândim să luăm o pauză, ne apasă pedala supra-responsabilizării și vinovăției. Ba mai mult, datorită acestei interpretări, uităm să verificăm în realitate, cu oamenii implicați, cum ar fi să amânăm o întâlnire, un proiect sau un deadline.

3. Convingeri timpurii. Pentru mulți, convingerile profunde pe care le avem despre cum ar trebui să trăim și să lucrăm ne împing către presupuneri eronate care mai apoi ne conduc spre stres, presiune sau epuizare. Simți că trebuie să te descurci singur cu totul? Poate crezi că nu te poți relaxa până nu termini tot ce ai de făcut? Aruncă o privire mai atentă asupra modului în care aceste afirmații îți pot dăuna prin sabotarea capacității tale de a lua o pauză.

Explorează relația ta cu pauza

Vacanțele ne pot ajuta, cu siguranță, îndepărtându-ne din punct de vedere fizic de situații stresante, dar de obicei vin prea rar. Și chiar și atunci este posibil să nu ne putem îndepărta mental de ceea ce ne încarcă. Pentru a face o schimbare este nevoie să cunoști de ce are sens să privești pauzele drept un lux. Poți începe explorarea relației tale cu pauza alături de câteva începuturi de propoziție…

În familia mea de origine și în societatea vremurilor în care am crescut, am învățat că pauza este…

Ce am nevoie să încep să cred despre mine atunci când simt oboseală este…

Ce învăț despre mine atunci când mă opresc este… Cea mai plăcută și relaxantă vacanță a fost atunci când… (gândește-te la lucrurile specifice care ți-au adus relaxare)

Foto: pexels (Ron Lach).

Articol publicat în revista A List Magazine (29).